La mijlocul lunii aprilie,
Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova
(APESM), în parteneriat cu Proiectul Agricultura Performantă în Moldova al APM USAID,
a organizat o discuție publică cu genericul „Planificarea producției și
exportului de struguri de masă în sezonul 2022 - 23”.
Conform informațiilor oferite de
președintele APESM, Gheorghe Gaberi, viticultorii din ţară au încheiat ultimul
sezon de producție și comercializare cu rezultate bune. Așadar, în 2021, recolta
de struguri de masă a constituit aproximativ 100 de mii de tone. Din acest
volum, au fost exportate 65 mii tone de struguri, în valoare de 41,6 milioane
USD. Analizând datele din ultimii ani, Republica Moldova a atins cote maxime la export doar în 2017 - circa 80 mii tone (în 2019 – 59 mii tone, 2016 – 56
mii tone).
Totodată, în sezonul de marketing
încheiat deja în așa-zisele piețe tradiționale, în principal – țările CSI,
Moldova a exportat 66% din totalul recoltei, către UE – 28%, către alte piețe –
6%. Din păcate, pentru al doilea an consecutiv, Republica Moldova nu a ales să
valorifice în totalitate acea cotă scutită de taxe vamale oferită de UE: doar
16,3 mii tone dintr-o cotă nominală anuală de 20 mii tone. Printre cei mai mari
cumpărători de struguri de masă din Moldova se numără: Federaţia Rusă - 31,16
mii tone (19 milioane USD), România - 13,67 mii tone (9,25 milioane USD),
Ucraina - 6,9 mii tone (2,51 milioane USD), Belarus - 5 mii tone (4 milioane
USD), Mongolia - 980 tone (0,98 milioane USD), Letonia - 715 tone (0,62
milioane USD), Arabia Saudită - 370 tone (0,4 milioane USD). În total, în anul încheiat, Moldova a exportat struguri de masă în 30 de țări
ale lumii, transmite EastFruit cu
referire la AGROEXPERT.md.
Un aspect foarte important este faptul
că, spre deosebire de producătorii de mere, producătorii de struguri au intrat
în noul sezon fără stocuri semnificative de produse, respectiv, în
februarie-martie nu au fost nevoiți să caute noi pieţe de desfacere a
produselor în contextul conflictului militar izbucnit în regiune. Un aport sporit în acest sens, printre altele, l-a constituit şi achizițiile destul de mari -
conform APESM, aproximativ 15-20 mii tone - de struguri de masă de calitate
joasă de către cramele moldovenești, de altfel, la un preț destul de bun. Este
puțin probabil ca acest lucru să se mai repete şi în anul curent.
Între timp, după cum a menţionat
şi Viorel Leahu, expert al proiectului APM USAID, două treimi din potențialul
de export al strugurilor de masă (anul trecut a fost de 44.000 de tone) este
importat de țările care sunt direct sau indirect implicate în războiul din Ucraina.
Prin urmare, exportul de struguri în 2022 pe aceste piețe va fi foarte
problematică, dacă nu chiar imposibilă. Va trebui cât mai curând să se caute
noi pieţe de desfacere a strugurilor de masă.
Piața europeană este promițătoare
în acest sens, dar cu anumite rezerve. Trebuie luat în calcul faptul că în
majoritatea țărilor UE în sezoanele obişnuite de comercializare (fără situații de
excepţie) aproape nu există „ferestre de timp” în care comercianții moldoveni
ar putea exporta struguri fără teama unei concurențe acerbe. Spre exemplu, în
luna noiembrie, pe piața poloneză încă există struguri importaţi din Italia,
Turcia, Spania, iar în luna decembrie apar deja strugurii din Peru și Africa de
Sud. Totuși, în perioada octombrie-decembrie se atestă o scădere destul de
accentuată a ofertei de struguri de masă pe piața poloneză, când apare
oportunitatea de export a acestora și pentru furnizorii din Moldova, însă doar
pentru acele produse competitive la raportul preț/calitate.
În acest sens, potrivit lui Liubomir
Vaipan (Frații Vaipan SRL) și Vlad Vedraşco (CI Ved-Mar), merită luat în
considerare faptul că pe segmentul strugurilor ieftini de pe piaţa din Polonia şi România, strugurii din Republica Moldova concurează cu strugurii din
Macedonia si Grecia. Aceste ţări furnizează pe piața europeană struguri
ieftini, dar destul de calitativi. Singurul punct slab, relativ vorbind, al
comercianților din țările respective este lipsa unei infrastructuri
semnificative pentru depozitarea pe termen lung a strugurilor. Din moment ce
furnizorii moldoveni deţin aşa tip de infrastructură, acest fapt le permite să
furnizeze struguri de masă în UE fără o scădere a calității în perioada noiembrie-februarie.
Problema este că, după cum a
menţionat Gheorghe Gaberi, „în ultimele sezoane de comercializare, prețurile la
strugurii autohtoni de export în octombrie nu diferă, de fapt, de prețurile
acestora din luna ianuarie”. Între timp, depozitarea strugurilor, în primul
rând, nu le îmbunătățește calitatea iar, în al doilea rând, costă bani. Mai
mult, costul energiei electrice care alimentează frigiderele industriale va
crește, evident, în noul sezon. Având în vedere acest lucru, strategia
potrivită ar fi furnizarea externă constantă a strugurilor de masă - în medie
12 mii de tone pe lună.
Moldova va putea reuşi menţinerea
unui astfel de ritm al exporturilor de struguri în 2022 doar dacă producătorii
din sector vor trece masiv de la ambalaje din lemn la carton și plastic
ecologic și, de asemenea, dacă vor crește, printr-o sortare adecvată,
stabilitatea calității produselor.
În cele din urmă, expertul APM
USAID Andrei Cumpanici recomandă ferm viticultorilor să-şi verifice schemele de
protecție a plantațiilor de struguri de masă cu directivele europene în continuă
schimbare (în 2022, o gamă largă de produse de uz fito-sanitar sunt interzise
pentru utilizare în viticultură în UE). De asemenea, este important de luat în
considerare faptul că cadrul de reglementare al UE permite prezența reziduurilor
a cel mult 5 tipuri de pesticide în strugurii de masă, dar în
concentrații foarte mici. În același timp, standardele lanțurilor de
supermarketuri sunt și mai stricte, de multe ori permiţând o cantitate
reziduală mai mică de pesticide, în concentrații de până la 70% din
nivelul admis nominal de standardele europene.
Sursa: EastFruit
