Aproximativ 60-70% din recolta de struguri de masă din Moldova în ultimii ani au fost exportate pe piețele țărilor care se află în prezent în război sau se confruntă cu probleme logistice din cauza acestuia. În acest an, dintre piețele de desfacere tradiţionale ale Republicii Moldova, cel mai probabil doar unele regiuni din vestul Ucrainei vor mai achiziționa struguri din noua recoltă. Prin urmare, viticultorii moldoveni se confruntă cu o sarcină dificilă de a găsi noi pieţe de desfacere a zeci de mii de tone de struguri.
Potrivit Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova, din recolta anului 2021 de cel puțin 100 de mii de tone au fost exportate circa 65 de mii de tone de produse. Piețele din țările CSI au importat 66%, iar UE - 28% din volumul total de produse. Cea mai mare piață de desfacere a strugurilor autohtoni din Uniunea Europeană a fost România (13,6 mii tone). În total, anul trecut Moldova a exportat struguri în 30 de țări ale lumii şi acest lucru s-a realizat în ciuda faptului că cel puțin 96-98% din strugurii de export locali sunt struguri tradiţionali, cu seminţe.
Experții din cadrul asociațiilor viticole susţin că, în ciuda tendinței dominante a preferinţei pentru soiurile de struguri fără semințe de către consumatorii din Europa și țările din Golf, potențialul de piață al soiurilor apirene nu a fost încă epuizat pe deplin, chiar și într-o țară cu o cultură ridicată a consumului de struguri de masă, precum Italia. Deja peste tot în lume soiurile de struguri cu semințe dobândesc caracteristicile unui produs de nișă, orientate fie către un cerc restrâns de consumatori de soiuri vechi, fie către consumatorii cu putere de cumpărare scăzută care își permit doar struguri ieftini.
Potrivit comercianților moldoveni, în România segmentul de struguri ieftini în structura pieței acestui produs nu depășește 20-30%. În Polonia și alte țări baltice unde ajung strugurii moldoveni, acest segment este încă şi mai îngust. Cu toate acestea, comercianții nu au nicio îndoială că volumul exporturilor de struguri de masă cu semințe, în special soiul „Moldova”, către piețele țărilor menționate mai sus poate fi majorat de câteva ori, dar numai în cazul în care sunt soluţionate o serie de probleme cheie.
Dintre acestea, prima și cea mai importantă ar fi formarea birourilor reprezentative comerciale ale ţării în România și Polonia, care ar urma să preia funcția de vămuire și plată a TVA, precum și de depozitare în condiții corespunzătoare (până la distribuirea către cumpărătorii angro) a strugurilor de masă din Moldova. În acest sens, trebuie menționat faptul că în urma negocierilor recente între marii producători de fructe din ţară și un grup de reprezentanți ai lanțurilor de supermarketuri din România, niciun retailer din această țară nu este gata să achiziţioneze struguri de masă direct de la producătorii moldoveni, ocolind angrosiştii intermediari.
A doua problemă este ridicarea nişei la nivel “Premium” a strugurilor autohtoni cu seminţe. Acest lucru presupune mai multe aspecte: trecerea de la cutii de lemn la cutii de carton sau cutii din plastic biodegradabil; folosirea ambalajelor de consum – caserole și ambalaj flow-pack; comercializarea ciorchinilor verzi şi cu dimensiunea boabelor acestora de minim 18 mm; deţinerea certificatelor de siguranţă şi calitate GLOBALG.A.P., GRASP şi SMETA.
Sursa: EastFruit
