Invazia pe scară largă declanșată de către Federația Rusă în Ucraina începând cu 23 februarie a avut un efect șocant asupra pieței
Moldovei, ţară vecină cu Ucraina și care are legături economice strânse atât cu
aceasta, cât și cu țările agresoare: Rusia și Belarus. În plus, Ucraina a fost, de fapt, singura țară tranzitată în procesul de export al produselor din Republica
Moldova către piețele din Rusia și Belarus, dar în acest moment tranzitul prin
Ucraina este practic imposibil. Conform analiştilor EastFruit, nevoia urgentă
de identificare a unor soluții logistice mai costisitoare și mai complexe a
dus, de fapt, la stoparea totală a exporturilor din ţară.
Pe lângă scăderea veniturilor din
export, Moldova se mai confruntă și cu faptul că multe bunuri importate
anterior din Ucraina, inclusiv alimente, au încetat a mai fi livrate. Acest
lucru a creat panică în rândul consumatorilor și reprezintă un adevărat test pe
termen lung. Aproximativ 20-22% din totalul importurilor de alimente în Moldova
provin din Ucraina, care a fost principalul furnizor de produse alimentare al țării noastre. Apropo, Rusia a fost și ea un furnizor important, deținând o cotă de 9-10%. Cu alte
cuvinte, aproape o treime din importurile de alimente au devenit brusc inaccesibile,
ceea ce nu poate duce decât la crearea unui șoc sever pe piaţă.
Printre principalele articole de
import care au devenit brusc inaccesibile sau ale căror livrări s-au stopat se
numără: produsele lactate, anumite legume, hrana pentru animale,
produsele de cofetărie și de panificaţie și sarea.
Cu toate acestea, pe lângă
propria populație, Moldova trebuie la moment să asigure cu bunuri de strictă necesitate
şi alimente și refugiaţii din Ucraina, care, după diverse estimări, constituie
aproximativ 320-350 de mii de oameni! Această cifră reprezintă practic 14% din
populația Moldovei însăși! În consecință, odată cu reducerea ofertei de produse
alimentare în Moldova, cererea pentru acestea a crescut dramatic.
Totodată, un factor important
care afectează stabilitatea macroeconomică a țării este scăderea volumului
remitențelor din partea migranților plecaţi la muncă în Federaţia Rusă.
Tot în acest context, rămâne
actuală şi problema prețurilor record la energia electrică, care au un impact
negativ asupra agriculturii și industriei alimentare din Moldova.
În continuare, sunt prezentate
consecințele războiului din Ucraina asupra
economiei și securităţii alimentare a Republicii Moldova.
Cum s-a schimbat cursul monedei naționale a ţării față de dolar și euro de la începutul
războiului?
S-au observat fluctuaţii pe piaţa
valutară din Moldova. Potrivit datelor BNM (Băncii Naționale a Moldovei),
dolarul american a înregistrat o tendință de creștere continuă de la 17,95 lei (24/02)
până la 18,44 lei (22/03). Prin urmare, dolarul a crescut cu 3% față de leu.
Spre deosebire de dolarul american, euro a fluctuat mai dinamic în această
perioadă, dar, în același timp, cursul de schimb a revenit practic la același
nivel ca şi la începutul războiului -20,34 lei.
Cum s-au schimbat preferinţele consumatorilor? S-au observat careva cumpărături
pe fonul panicii și cum s-a schimbat sortimentul de produse?
Potrivit datelor oficiale,
inflația în Republica Moldova a ajuns la 18,5% în luna februarie. Astfel,
Moldova a devenit țara cu cea mai mare rată a inflației din Europa. Chiar și în
Ucraina, inflația în februarie s-a ridicat la doar 10,7%. Puterea de cumpărare
în acest context a scăzut semnificativ.
Având în vedere legăturile
comerciale strânse cu țările direct implicate în război, în Moldova s-a observat
un comportament necontrolat al consumatorilor, exprimat prin achiziționarea
unor produse alimentare în cantități excesiv de mari.
În prezent, în magazinele din
Chișinău există un deficit de sare. Aproximativ 85% din sare este importată din
Ucraina, așa că nu este de mirare că de la începutul războiului, cererea pentru
acest produs a crescut cel mai mult. Sarea este importată în țară și din
Bulgaria, România, Polonia și Italia, dar în cantități limitate. Prețul la sare
s-a dublat și aproape că nu există sare în magazine.
De asemenea, se face
simţită şi lipsa de hrișcă, care cel mai probabil în viitor va constitui o problemă majoră.
Aproximativ 85% din hrișca de pe rafturile magazinelor din Moldova este adusă
din Ucraina și Rusia. La moment, practic nu există hrișcă în magazine și, chiar
dacă apare, se vinde rapid la un preț cu 80% mai mare decât înainte de
începerea războiului.
A existat o ușoară panică și în
cazul uleiului de floarea-soarelui, însă, cel mai mare producător de ulei de
floarea-soarelui din Moldova, TRANS-OIL, a afirmat că este și va fi ulei pe
piața internă, reuşind să liniștească consumatorii. Cu toate acestea, prețul
uleiului de floarea-soarelui a crescut și el cu aproximativ 20%.
Totodată, a crescut
considerabil şi preţul altor produse alimentare. Din cauza faptului că bananele
importate nu mai pot trece prin portul Odesa (Ucraina), pe piață se atestă un
deficit al acestora și se vând la un preţ cu aproximativ 35% mai mare decât până la începerea
războiului din Ucraina, şi asta în ciuda faptului că pe piața mondială
prețurile la banane au scăzut brusc.
Plănuiesc agricultorii să schimbe structura suprafeţelor însămânțate și
cum decurg lucrările de primăvară?
În acest moment, mulți fermieri
din Moldova sunt îngrijorați de prețurile extrem de mari la combustibil, precum
și la produsele de uz fito-sanitar și îngrășăminte, care sunt importate în principal din Ucraina.
Prin urmare, pe lângă prețurile ridicate, există o nevoie urgentă de a găsi noi
furnizori care vor reuşi să livreze aceste inputuri înainte de începerea unui
nou ciclu de producție. Evident, acești factori pot afecta negativ randamentul
și chiar suprafața multor culturi agricole.
În situația actuală, conform
prognozei reprezentanților asociațiilor agricole, cel mai probabil, suprafața
cu cartofi în fermele specializate va scădea în continuare. Reducerea prognozată
a suprafeței cu cartofi va afecta negativ securitatea alimentară a țării,
deoarece acesta este unul dintre produsele principale și așa-numita „a doua
pâine”, care anterior a fost parțial importată şi din Ucraina.
Mulți agricultori vorbesc anul
acesta despre necesitatea extinderii culturilor de floarea-soarelui și porumb,
cu condiția să găsească resursele necesare pentru cultivarea acestora.
Totodată, mulți producători au
renunțat la cultivarea legumelor în sere, deoarece cheltuielile legate de
încălzirea serelor au crescut semnificativ pe fondul unei majorări puternice a
prețurilor la energia electrică. Prin urmare, în afara sezonului, prețurile
legumelor vor fi relativ mari. Deși, pe de altă parte, poate crește şi oferta
de legume turcești, din motiv că livrările către Ucraina practic s-au stopat,
iar către Rusia sunt reduse la minim.
Producătorii de mere s-au trezit
într-o situație extrem de dificilă, pierzând brusc aproape toate piețele
tradiționale de desfacere și orice piaţă mare de vânzare. Puțini dintre ei au planuri
de a defrişa livezile de măr, însă acest proces cu siguranţa va accelera în
viitor (în ultimii 5 ani, suprafața totală a livezilor de mere a scăzut cu
aproximativ 3 mii de hectare, până la 49 de mii de hectare).
Conducătorii celor mai mari
pepiniere din ţară susțin că până la jumătatea lunii martie nu a
existat niciun caz de reziliere a contractelor încheiate anterior de
achiziționare a materialului săditor pentru culturile pomicole perene din
partea producătorilor agricoli. Unele pepiniere, deja au reluat activ livrările
de puieți în luna martie, deoarece din cauza toamnei secetoase din 2021, unii
dintre clienții lor au amânat data de livrare până în primăvara acestui an. Cu
toate acestea, perspectivele pentru activitatea de investiții în sectorul
pomicol din Moldova în acest an nu sunt cele mai bune, deoarece Moldova nu a
reușit să găsească o alternativă la piața rusă de desfacere a merelor.
Cât de mult a scăzut volumul remitențelor de la migranții plecaţi la
muncă în Federaţia Rusă și cum va afecta acest lucru economia naţională?
Se estimează că aproximativ
250.000 de cetăţeni moldoveni lucrează în Rusia. Cu toate acestea, se
preconizează că jumătate dintre ei se vor întoarce acasă, deoarece aceştia
susțin că salariile lor în dolari au scăzut, iar unii și-au pierdut chiar şi locurile
de muncă. Acum sunt nevoiţi să economisească bani sau se gândesc să se întoarcă
acasă sau să se mute în altă țară.
De asemenea, ei susţin că a
devenit dificil să trimită bani rudelor din Moldova. Volumul remitențelor din
Federația Rusă a scăzut cu aproximativ 15% până la 30%. Rusia era lider la
capitolul transferurilor de bani în Moldova.
După ce Western Union a anunțat
suspendarea operațiunilor în Rusia și Belarus, au devenit posibile transferuri
prin sistemele de transfer “Zolotaya Korona” și “Unistream” către cetățenii Moldovei.
Cu toate acestea, momentan nu se pot face transferuri de bani în valută străină
(USD și EURO) din Rusia în Moldova prin sisteme rusești de transfer de bani
precum “Contact”, “Unistream” şi “Zolotaya Korona”, ci doar în ruble.
Sursa: EastFruit
