Autorităţile din Moldova la începutul acestui an au plecat într-o delegaţie în Egipt în vederea unei colaborări între piaţa egipteană şi cea locală de fructe. În luna februarie, prin colaborarea dintre Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a Asociației Moldova Fruct, a fost pregătit și trimis spre aprobare pentru studiu un proiect de acord de liber schimb în Egipt. Zilele trecute, reprezentanți ai ministerelor și departamentelor acestora în cadrul unui dialog cu organizațiile de fermieri au menţionat că procesul de semnarea unui act care deschide accesul liber pe piața egipteană pentru exportatorii de mere moldovenești este „la linia de sosire”. Piața egipteană a fost deja desemnată ca înlocuitor cert al pieţei de vânzare din Federaţia Rusă. Înseamnă oare acest lucru că problema comercializării merelor din recolta 2021 – care conform estimărilor experţilor, cel puțin 100 de mii de tone dintre ele au rămas în frigiderele întreprinderilor agricole și ale companiilor comerciale - a şi fost rezolvată? Cu această întrebare, corespondentul Agroexpert.md a apelat la conducătorul uneia dintre cele mai mari întreprinderi horticole din nordul Moldovei.
Tatiana Pavliuc, administratorul firmei agricole „Plaiul Bîrlădean” SRL (Bîrlădeni, Ocniţa) consideră că, din păcate, Moldova este încă foarte departe de a-şi rezolva „problema merelor rămase în frigidere”. Situaţia este una incertă - aproximativ 120 de mii de tone de mere sau poate chiar mai mult nu pot fi comercializate la moment. Doar în frigiderul firmei ei mai sunt aproximativ 1,2 mii de tone de mere, iar în frigiderele altor întreprinderi mari din regiunile învecinate din zona de nord, mai sunt încă depozitate cel puţin 2 mii de tone de mere.
Problema data nu se datorează faptului că calitatea produselor este una scăzută și că nu sunt solicitate. Cert este faptul că recolta de anul trecut a fost una mare - conform estimărilor experților și datelor oficiale, cel puțin 630-650 de mii de tone. Majoritatea merelor au fost atât vândute pe piaţa internă, cât şi exportate – în mare parte spre singura piaţă de care Republica Moldova este dependentă deja de mai mulţi ani, şi anume Federația Rusă. Cu toate acestea, o cantitate semnificativă de mere de cea mai înaltă calitate au rămas în depozitele frigorifice din ţară. Acum că s-a pierdut accesul pe piața rusă, problema vânzării stocurilor rămase pentru mulți producători de mere este o chestiune de supraviețuire. Într-adevăr, după cum se cunoaşte deja, în aprilie, tariful la energia electrică va crește semnificativ, iar agricultorii se vor confrunta cu o dilemă: să continue să spere și să încerce să-şi continue afacerile la limita supravieţuirii sau să stopeze funcţionarea frigiderelor în continuare.
Ideea înlocuirii pieței de desfacere a Federației Ruse cu o altă piață pare un vis foarte tentant şi salvator, care este pe cale să devină realitate. Într-adevăr, dimensiunea pieţei din Egipt este de cel puţin 100 de milioane de consumatori potențiali. Se pare că piaţa dată poate absoarbe aproximativ 100.000 de tone de mere moldovenești. Problema critică în acest caz este faptul că nu există un acord de liber schimb între Moldova și Egipt, însă chiar dacă mâine ar fi semnat un astfel de acord, va dura săptămâni și chiar luni de zile pentru a pregăti totul pentru tranzacţionare. Între timp, merele nu mai pot fi păstrate prea mult în frigiderele producătorilor locali.
Pe lângă toate aceste lucruri, trebuie avut în vedere faptul că ruta maritimă (din Constanța, de exemplu) către Egipt este mai aproape decât de țările din Orientul Mijlociu sau Asia de Sud-Est, dar totuşi departe. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că puterea de cumpărare a consumatorului egiptean mediu este mai mică comparativ cu cea a consumatorului rus. Respectiv, acest lucru umbreşte oarecum speranţele exportatorilor moldoveni de mere - este puțin probabil ca aceștia să-și poată comercializa produsele în Egipt la un preț ridicat.
În cele din urmă, astfel de livrări necesită experiență și cunoaşterea preferinţelor consumatorilor pieţei respective. De exemplu, în unele țări sărace din Africa de Nord și Asia, merele exotice sunt mai des vândute cu amănuntul decât angro, respectiv, cel mai preferat produs este un măr mic (roșu, dulce, crocant și suculent). În același timp, cumpărătorii angro din unele țări cântăresc mărfurile ambalate nu în kilograme, ci în busheli şi insistă asupra faptului că merele ar trebui aranjate în cutii într-un anumit număr şi de o anumită greutate. Mulți producători de fructe din Moldova, printre care și Tatiana Pavliuc, consideră că studierea tuturor acestor subtilități într-o lună și jumătate este practic imposibil.
Așadar, coproprietarul și administratorul firmei agricole „Plaiul Bîrlădean” SRL consideră că o modalitate mai realistă de rezolvare a acestei probleme actuale a țării este vânzarea celei mai mari părţi din stocul merelor rămase de anul trecut pentru procesare. Desigur, și această variantă este una dificilă: în zona de nord a Republicii Moldova, unele fabrici de conserve au încetat să accepte mere, altele însă continuă, dar au datorii faţă de agricultori pentru materiile prime acceptate încă anul trecut. În situația actuală, agricultorilor le va fi extrem de greu să se descurce fără sprijinul statului, în special, fără ajutorul sub formă de plăți suplimentare (cel puțin 1–1,5 lei/kg) la prețul merelor pe care producătorii sunt nevoiţi să le dea la procesare.
Sursa: EastFruit
