Potrivit Agenției de Intervenție
și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în anul 2021 au fost plantate doar 1,9 mii
hectare de livezi noi (în 2020 - puțin peste 2,3 mii ha, în 2019 - 3,3 mii ha),
dintre care circa 1,1 mii de hectare livezi de seminţoase (în 2020 - 1 mii de
hectare),iar livezi de sâmburoase - 804
hectare (în 2020 - 1,3 mii de hectare).
Potrivit estimărilor experților,
în ultimii cinci ani, ritmul defrişării livezilor vechi a depășit ritmul plantării
de noi livezi. Drept urmare, de exemplu, suprafața livezilor de mere din ţară a
scăzut în această perioadă cu aproximativ 3 mii de hectare - până la 49 de mii
de hectare.
Organizațiile de agricultori consideră
că principalul motiv care a împiedicat alocarea investițiilor în livezi noi a
fost faptul că anterior doar acei agricultori care plantau culturi pomicole
incluse în Catalogul Soiurilor de Plante erau eligibili pentru accesarea subvențiilor
post-investiționale. În consecință, agricultorii care plantau soiuri de fructe
și struguri populare pe piața mondială, dar neautorizate de structurile de stat
din Moldova, au fost lipsiți de sprijinul financiar din partea statului. La
sfârșitul anului trecut și începutul anului curent au fost aduse modificări la
baza legislativă locală, eliminând această restricție (legalizarea automată a
soiurilor recunoscute oficial în UE în Republica Moldova). Cu toate acestea,
există încă unele obstacole care facilitează comercializarea ilegală a
soiurilor străine şi ulterior plantarea lor în livezile din țară.
Un alt motiv important îl
reprezintă consecințele sociale și economice provocate de pandemie și criza
energetică. În special, costurile la inputuri (pesticide, îngrășăminte,
material săditor, forță de muncă calificată) au crescut puternic în pomicultura
ţării.
Având în vedere acest lucru,
potrivit experţilor din sectorul horticol, în 2022 fluxul de investiții în sădirea
de noi plantații, cel mai probabil, nu va spori. Mai mult ca atât, cea mai mare
parte a fondurilor va fi investită cel mai probabil în modernizarea
plantațiilor existente (de exemplu, în sisteme antigrindină și antiploaie şi în
sisteme de irigare) și în infrastructura post-recoltare.
O excepție în acest sens ar putea
fi segmentul de prune și struguri (dar în principal soiurile tehnice).
Sursa: EastFruit
