La începutul lunii iunie curent, în
comerțul cu amănuntul, prima mazăre verde (în păstăi) a fost vândută la prețul
de 70-80 lei/kg (3,93-7,50 USD/kg), timp în care castraveții Rodnicioc autohtoni au
fost oferiți la același preț. Totodată, aceeași etichetă de preț a fost afișată
şi pentru căpșunile importate. La începutul ultimei decade a primei luni de
vară pe piețele de fructe și legume din Chișinău, „doar un castravete” se putea
cumpăra la preţul de 5-8 lei/kg
(0,28-4,50 USD/kg), atât în comerțul cu amănuntul, cât și în cel angro -
prețurile fiind simultane. Soiul Rodnicioc rămâne a fi totuşi mai scump cu
câţiva lei decât castraveţii obişnuiţi, iar pentru mazărea în păstăi, chiar și
puțin mai coaptă, prețul cu amănuntul nu scade sub 15-20 lei/kg (0,84-1,12 USD/kg). Preţul pentru mazărea frumoasă, proaspătă și tânără în tarabele și
corturile de fructe și legume din oraşe ajunge la 30-40 lei/kg (1,68-2,25 USD/kg).
Ar fi aceasta o nișă?
În același timp, prețul angro al mazării
verzi se formează într-adevăr numai atunci când aceasta ajunge materie prime.
În Moldova, două mari fabrici de conserve cumpără cantități relativ mari de
mazăre verde pentru producția conservată. O altă fabrică mare de conserve o cultivă
pe propriile sale câmpuri, iar alte 2-3 fabrici de pe ambele maluri ale
Nistrului cresc și cumpără mazăre verde numai pentru congelare. Potrivit
reprezentanților Asociației producătorilor de conserve din fructe și legume Speranța
Con, în 2021, comparativ cu anul trecut care a fost unul uscat și problematic, suprafaţa
culturii de mazăre verde din țară a crescut cu 30-50% - până la aproximativ
1.000 de hectare. Prețul acestei materii prime a crescut în comparație cu
nivelul său de anul trecut cu o medie de 0,5 lei/kg - până la 5 lei/kg. Din
cauza ploilor, recoltarea mecanizată a acestei culturi este chiar mai dificilă
decât recoltarea manuală a legumelor și pomuşoarelor.
Unii experți din sectorul pomicol
din Moldova consideră că mazărea verde extra-timpurie ar putea deveni
într-adevăr o cultură de nișă pentru „suprafețele restrânse” a micilor fermieri
care deţin terenuri inconveniente - de
exemplu, pe versanți abrupți și la poalele dealurilor. Este posibil de cultivat
mazăre atât pe teren sub agril, cât și în sere - ca a doua sau a treia cultură.
Și produs „tip butic”, clasic pentru Moldova, unde mazărea verde este consumată
în stare proaspătă și în salate.
Prin urmare, dacă
suprafețele cultivate cu mazăre vor creşte la nivelul de acum 5 sau 7 ani -
adică până la 4-5 mii de hectare - această nișă va fi rapid compromisă. Cu toate acestea, Asociația
Speranța Con consideră că, având în vedere realitatea comercială actuală şi de
producție, în cele mai bune condiții, suprafața terenurilor irigate cultivate
cu mazăre verde cu greu va depăși 2 mii de hectare.
Sursa:
EastFruit
