Această întrebare, s-ar părea, nu este una
retorică sau chiar provocatoare, or realitatea este întotdeauna complexă și
diversă. Contrapunând și analizând date și opinii, analiștii EastFruit au
încercat să ofere un răspuns obiectiv.
Capacitatea pieței moldovenești de mere
pentru desert a fost estimată, de experții asociațiilor locale de producători agricoli,
la 40-50 mii tone, deceniul trecut. În anumiți ani din această perioadă,
populația țării s-a schimbat, dacă e să ținem cont de migrația activă a forței
de muncă. În mod similar, a fluctuat mult și producția de mere - de la 308 mii
tone în 2015 la 665 mii tone în 2018. Ambii factori au influențat, probabil,
oferta și cererea de fructe pe piața internă. Cu toate acestea, potrivit
operatorilor pe piață, acest lucru nu a influențat radical creșterea sau diminuarea
volumului de mere comercializate în Moldova, diferențele înscriindu-se în marja
de plus-minus 5-7 mii tone pe an. Din păcate, nu există informații mai precise
(statistice) cu privire la nivelul vânzărilor și a consumului de mere de desert
de către populație.
Potrivit Ministerului Economiei și
Infrastructurii, în Moldova, anul trecut, consumul de fructe a fost de 54 kg pe
cap de locuitor. Se poate presupune că merele reprezintă cel puțin jumătate din
această producție.
Într-un mod sau altul, s-ar putea presupune
că această cantitate de mere, pentru consumul intern, reprezintă o parte
importantă din întreaga afacere cu mere, atât în termeni absoluți, cât și în
termeni relativi. De exemplu, capacitatea fizică estimată a pieței interne a
mărului este comparabilă cu aproximativ de la o jumătate până la o cincime din
exporturile anuale de mere moldovenești (99 mii tone în 2015, 262 mii tone în
2019).
De asemenea, merită luat în considerare
faptul că, în ultimii doi sau trei ani, „centrul de greutate” al vânzărilor de
fructe din Moldova a trecut de la piețele deschise, cu ridicata și cu amănuntul,
la supermarketuri și chioșcuri-marketuri de lângă casă. Potrivit studiilor de
specialitate, din 2019, aproximativ 60% din locuitorii Chișinăului preferă să
cumpere fructe și legume în magazine decât în piețe. Catalizatorul acestui
proces anul trecut au fost restricțiile mai mult sau mai puțin stricte asupra
funcționării piețelor deschise de fructe și legume, care au fost în vigoare
timp de șapte luni, inclusiv restricțiile fiind mai stricte în prima jumătate a
anului.
De asemenea, este important de menționat că
cele mai mari - în ceea ce privește vânzările - rețele de supermarketuri din
Moldova preferă fie să importe o gamă largă de fructe, inclusiv mere, fie să
coopereze în acest domeniu cu comercianții importatori. Reprezentanții
asociației comercianților cu amănuntul din Moldova susțin că anul trecut
fructele locale au reprezentat nu mai mult de 30% din mărfurile vândute de
departamentele de fructe și legume din supermarketuri.
Federația Agricultorilor din Moldova FARM,
citând surse de la serviciul vamal, raportează că, ultimii cinci ani, importul
merelor pe piața moldovenească a variat între 1.000 și 8.600 de tone. Mai mult,
este caracteristic faptul că cele mai mari volume fizice de mere importate au
fost consemnate exact în acei ani, când în Moldova s-a atestat cea mai mare
recoltă a acestor fructe (în 2018 - 665 mii tone și în 2019 - 610 mii tone).
Apropo, exportul de mere în acești ani a fost, de asemenea, maxim - aproape 250
de mii de tone, respectiv 262 de mii de tone.
Este de presupus, probabil, că în acei ani,
pe piața moldovenească, mărul local relativ scump, care a fost exportat, a fost
înlocuit de lanțul de supermarketuri cu un măr importat la prețuri relativ mici.
Așa, bunăoară, în 2018-2019 prețul mediu cu ridicata al merelor importate în Moldova
a fost de 0,40-0,42 USD / kg. În același timp, 2016-2017 sunt anii cu recolte
de mere relativ scăzute - 412 mii tone,
respectiv 439 mii tone - iar prețurile medii cu ridicata ale merelor importate
au atins nivelul de 0,44-0,50 USD / kg.
Este caracteristic faptul că importul
merelor în Moldova are un caracter sezonier pronunțat. Mai mult, perioada de
vârf a importului acestor fructe în țară coincide cu perioada celui mai intens
export de mere moldovenești - ianuarie-mai.
În acest context, situația din 2020 pare
oarecum anormală. Deci, în prima jumătate a anului, în ciuda perturbărilor
logistice cauzate de răspândirea COVID-19, din februarie până în iunie,
aprovizionarea cu mere în țară, deși a scăzut în termeni fizici comparativ cu
aceeași perioadă din anii precedenți, a rămas în continuare la un nivel relativ
ridicat (172-413 tone pe lună). Totuși, în septembrie, importurile, contrar
tendinței, nu au scăzut, ci au crescut. Așa cum a raportat EastFruit, retailerii
comerțului local cu amănuntul au explicat acest fenomenul prin faptul că a
existat o penurie de mere locale de înaltă calitate pe piața internă a
Moldovei. Drept urmare, unele supermarketuri din Moldova au importat mere la un
preț de aproximativ 11-12 lei / kg (0,66-0,71 USD / kg). Adică, pentru aproape
aceiași bani cât se ofereau, la export, pentru merele moldovenești de cea mai
bună calitate.
O nuanță interesantă: dacă anul trecut
Ucraina a fost cel mai mare exportator de mere în Moldova, atunci, în trei
sferturi din 2020, acest rol a fost preluat de Polonia. Este adevărat că, din luna
octombrie, a crescut livrarea de mere ucrainene: unele rețele de retaileri au
cumpărat mere ucrainene de calitate scăzută la un preț, din nou, comparabil cu
prețul pentru mărul moldovenesc de calitate la export. În același timp, potrivit
rezultatelor anului 2020 și conform estimărilor preliminare ale organizațiilor
producătorilor agricoli, importul de mere în Moldova s-a apropiat de 6-7 mii
tone.
Pentru a parafraza întrebarea din titlu, de
ce comercianții moldoveni au ignorat piața internă, care nu este un canal de
vânzare atât de mic. Doar, la urma urmei, 6-8 mii tone reprezintă volumul lunar
de export de mere moldovenești, în toamna anului trecut.
Potrivit operatorilor de pe piața de fructe
și legume, există două motive principale. Marile întreprinderi horticole
exportatoare continuă să vadă piața internă drept „nișa micilor fermieri”,
deoarece, pentru astfel de companii comerciale, volumul lunar de produse
cumpărate de o mare rețea de supermarketuri reprezintă, în cel mai bun caz,
volumul lor de export zilnic. La rândul lor, retailerii s-au convins repetat că
mulți mici fermieri moldoveni nu sunt în măsură să ofere o aprovizionare
stabilă, chiar și cu volume relativ mici de produse sortate, de calitate
uniformă și de aceleași soiuri. Prin urmare, pentru rețelele de marketuri este
mai convenabil să colaboreze cu importatorii intermediari (care, în plus, sunt
pregătiți să emită o gamă largă de fructe și legume) sau să importe fructe în
mod centralizat și independent.
Există o cale de depășire a acestei situații?
Probabil, merele importate (precum și prunele și strugurii) din rețelele de
retail din Moldova ar putea fi înlocuite de o mare companie moldovenească, cu o
gamă bogată de fructe și legume, care prima ar ajunge la un acord cu
majoritatea rețelelor locale de supermarketuri.
Sursa: EastFruit
