Primul portal agricol din Moldova
CERERI & OFERTE PLASEAZĂ ANUNȚ OFERTE RECENTE CERERI RECENTE INFOCENTRU

Interviu cu ministrul - Programul de dezvoltare a horticulturii în Moldova pentru 2021-2025 - Dezvoltare și inovare

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 18 noiembrie curent, Programul de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2021-2025, inclusiv Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. În acest context, am solicitat un interviu Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion PERJU.

Domnule ministru, spre ce este orientat acest document și care sunt scopurile finale?

Documentul este orientat spre consolidarea eforturilor și intervențiilor în sectorul horticol, fiind focusat prioritar pe dezvoltarea sustenabilă. Scopul Programului vizat constă în sporirea competitivității și rezilienței sectorului horticol prin creșterea valorii producției și aprofundarea integrării lanțului valoric, cu accent pe dezvoltarea durabilă a mediului rural. În procesul de implementare a Programului, ne propunem ca până în anul 2025 să atingem câteva obiective. Astfel, intenționăm să extindem accesul la piețele externe, să sporim competitivitatea forței de muncă și a mediului de afaceri. Totodată, avem certitudinea că noul Program va aduce plus valoare sectorului horticol în țara noastră și va perpetua dezvoltarea și inovarea, componente ce generează profit atât pentru întreprinderi, cât și pentru bugetul de stat.

La modul practic, cum se va implementa proiectul și cum vom observa schimbările survenite?

Este necesar de specificat faptul că Planul de acțiuni al Programului prevede implementarea graduală a acestuia, fiind trasate obiective specifice și măsurabile, ce țin de extinderea suprafețelor perene, prin înființarea plantațiilor intensive și super-intensive noi, cu o suprafață de circa 21,8 mii ha; creșterea producției globale de fructe cu circa 508,7 mii tone sau 35%; creșterea producției globale de legume cu circa 433 mii tone sau 45%; creșterea recoltei medii la ha pentru produsele horticole cu circa 40%; extinderea suprafețelor irigate, prin efectuarea investițiilor în circa 91,1 mii ha. De asemenea, este prevăzută extinderea spațiilor de păstrare a fructelor, prin crearea depozitelor frigorifice noi cu o capacitate de depozitare de circa 338 mii tone fructe; crearea caselor de ambalare noi cu o capacitate de circa 45 mii tone de fructe; extinderea spațiilor protejate de producere a legumelor, cu circa 5 mii ha; creșterea valorii exporturilor pentru produsele horticole cu peste 200 milioane dolari SUA etc. Programul de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2021-2025 are la temelie analize profunde, întrucât în procesul de elaborare a acestui program am beneficiat de suportul partenerilor externi, inclusiv USAID.

Este un proiect ambițios și care, la final, va asigura o creștere substanțială a volumului producției horticole în Republica Moldova. Această producție unde va fi comercializată, preponderent pe piața internă sau cea externă?

Piața internă este asigurată cu produse horticole, ba chiar se atestă un consum insuficient de fructe și legume. Eu pledez pentru majorarea consumului intern, a produselor autohtone – acțiune cu beneficii directe, atât asupra consumatorilor, producătorilor, cât și a întregii ramuri horticole. Totodată, este evident faptul că piața externă trebuie diversificată și, în acest context, în permanență am opinat în favoarea acestui fapt. Am spus-o și anterior, atunci când activam în calitate de vicedirector al proiectului Competitivitatea Agricolă si Dezvoltarea Agriculturii (ACED), obiectivele căruia țineau de diversificarea pieței, cu accente sporite pe accederea pe piețele europene. În același timp, lucram foarte mult pentru valorificarea pieței din Federația Rusă, pentru că este de o importanță vitală să nu neglijăm piețele tradiționale atunci când ne propunem să valorificăm piețe noi. Pomicultura este un element structural important al economiei țării noastre și o sursă de locuri de muncă și de venit în zonele rurale. În acest sector activează peste 1000 de companii implicate direct în producerea și prelucrarea ulterioară a fructelor și legumelor, care angajează peste 10.000 de angajați, iar cifra de afaceri anuală este de peste 5 miliarde de lei. Astfel, este evident efectul multiplicator pentru alte sectoare ale economiei, de-a lungul întregului lanț valoric.

În afară de piața rusă și cea a Uniunii Europene, ce piețe mai avem în vizor pentru desfacerea produselor horticole moldovenești?

Eforturi susținute au fost depuse pentru deschiderea pieței europene, cea a Orientului Mijlociu, personal fiind detașat în repetate rânduri în Dubai, o piață extrem de mare. Este vital ca statul să vină cu instrumente și pârghii pentru a susține producătorii și exportatorii să-și realizeze marfa, acolo unde este consumator și preț bun:  ajustări de taxe, acorduri bilaterale de liber schimb, eliminări de taxe, care să creeze premise pentru a pătrunde pe o piață sau alta. Spre exemplu, dacă e să vorbim despre merele autohtone, atunci pornim de la faptul că avem o cotă de export fără taxe vamale pe piața europeană de 40 mii de tone. De ani buni se lucrează pentru accederea pe piața UE a merelor noastre. Totuși, astăzi pe piața europeană sunt solicitate prunele, strugurii de masă, cireșele, dar nu și merele noastre. Or, pe moment, atestăm aceeași situație, când peste 98 la sută din merele autohtone sunt comercializate pe piața rusă.

Ce cantități de mere anticipăm că vor fi comercializate anul acesta pe piața Federației Ruse?

Estimările arată că în anul curent pe piața rusă vor fi comercializate circa 220 mii de tone de mere și doar 6-7 mii tone – pe piața Uniunii Europene. În ultimă instanță, piața dictează regulile, oferta și prețurile de vânzare. Așadar, producția noastră va fi competitivă atunci când vom exporta mere moldovenești în Polonia, iar vinul – în Franța, Italia și Spania. Este important și aspectul ce ține de imagine. Avem produse foarte bune, dar insuficient promovate. Aici trebuie să ne dublăm eforturile, inclusiv prin intermediul ambasadelor din străinătate ale Republicii Moldova, care trebuie sa-și intensifice activitatea pe acest segment. La fel, este necesar de acționat și pe piața internă, îmi doresc ca pe rafturile entităților comerciale autohtone produsele horticole moldovenești să dețină o cotă de peste 50 la sută, pe principii de competitivitate, desigur. Sloganul ”Cumpărăm produse moldovenești!” trebuie să fie omniprezent.

Producătorii horticoli din Republica Moldova investesc preponderent în plantații intensive și superintensive, ceea ce, din start, presupune instalarea sistemelor de irigare. La scara întregii țări, ce se urmărește pentru dezvoltarea sistemelor de irigare?

Este de remarcat faptul că dezvoltarea eficientă și durabilă a sectorului depinde în mare măsură de accesul la surse sigure de apă pentru irigare. Au fost luate o serie de măsuri pentru reabilitarea sistemului de irigare, care se află într-o stare deplorabilă și nu permite dezvoltarea sectorului agricol. În prezent, există 78 de sisteme de irigare centralizate în Republica Moldova, care sunt situate pe o suprafață de 130,6 mii hectare, comparativ cu 330 mii hectare irigate în anii ”90. Pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemelor centralizate de irigații / drenaj și reabilitarea a aproximativ 117 stații de pompare, sunt necesare circa 4,2 miliarde MDL (75,0 mii MDL / 1 ha), ceea ce va duce la creșterea suprafeței terenurilor irigate cu aproximativ 68,0 mii. ha. MADRM este angajat într-un dialog intens cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica și direcționa surse de finanțare pentru a atinge obiectivele dorite în domeniul prevenirii și atenuării efectelor secetei. Dar apare aici și un alt pericol: dacă nu schimbăm starea de fapt, într-o zi se poate atesta că nu mai avem ce iriga, din cauza degradării solului, a humusului. Există o corelație directă între lipsa de umiditate și degradarea solului, deoarece apa de la precipitații nu este absorbită. În sudul țării noastre anul acesta au fost ploi abundente care, pur și simplu, au spălat solul și nu i-au sporit umiditatea. Trebuie să ne menținem solul fertil, căci acesta este o adevărată comoară a Republicii Moldova.

Ce acțiuni au fost întreprinse pentru eliminarea efectelor crizei pandemice asupra sectorului agricol al Republicii Moldova?

Criza pandemică a intervenit într-un context climateric nefavorabil pentru sectorul agricol din Moldova, aprofundând problemele pe acest segment. Cu toate acestea, măsurile și politicile echilibrate, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, întreprinse de Guvern cu suportul statelor-partenere și a comunității donatorilor, au contribuit la stabilizarea substanțială a situației existente, prin oferirea unui șir de facilități fiscale și subvenții.

Circa 300 de milioane de lei au fost alocați pentru a acoperi parțial pierderile  suferite.  Alte 24 de milioane au fost acordate pentru o listă suplimentară de agricultori, care din cauza unor greșeli comise, în timpul evaluării, de administrația locală de nivelul I și II, au fost excluși din listele inițiale. Concomitent, am comunicat intens și cu instituțiile bancare, deoarece agricultori se confruntau cu probleme legate de achitarea creditelor contractate.

A intervenit operativ Prim-ministrul, cât și conducerea MADRM, pentru ca reprezentanții sistemului creditar-bancar să accepte prelungirea creditelor și să nu pună presiune pe producătorii agricoli. De asemenea, restituirea TVA-ului, mulți producători agricoli aveau mijloace finaciare blocate în conturile TVA, existând posibilitatea utilizării acestora pentru a compensa taxele aferente la salariu, dar și alte taxe, precum plata impozitului funciar. O altă măsură a vizat acoperirea dobânzii la împrumuturi, la credite pentru agricultură, și aceasta o inițiativă menită să scoată presiunea de pe producătorii agricoli. Urmează, în perspectivă imediată, să fie aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru distribuirea mijloacelor financiare din partea Federației Ruse (circa 60 milioane de lei), care le vom oferi producătorilor agricoli, preponderent pentru porumb, care a fost afectat drastic, dar care este cultivat, practic, de către toți producătorii agricoli. Aceste mijloace financiare trebuie să le distribuim cât mai repede posibil, ca să ajungă la producători.

În contextul pandemiei, cum s-a interacționat cu partenerii de dezvoltare ?

Pentru a depăși și a atenua efectele crizei pandemice, am comunicat intens, desigur, și cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale: FAO, IFAD, Banca Mondială etc. Subiectul de bază al acestor discuții a fost stabilirea și combaterea efectelor COVID-19 asupra sectorului agrar. Am discutat inclusiv cu omologii mei din Belarus, România și Ucraina. În primele luni ale pandemiei au fost luate măsurile necesare pentru a nu afecta, în primul rând, piața, realizarea producției, deoarece a fost necesar, în acea perioadă, să fie sistată activitatea piețelor publice. Pentru a redresa situația, s-a permis practica comerțului ambulant, ca astăzi să fie acceptat de către toată lumea că nu putem închide piețele sau magazinele, căci agricultura este legată de sistemul biologic – animalele trebuie să fie hrănite, culturile trebuie să fie semănate în timp oportun, irigate etc. Viața trebuie să continue, cu respectarea tuturor rigorilor dictate de pandemie, or nu putem bloca activitatea unei ramuri de o importanță vitală pentru economia națională – agricultura. Au fost elaborate recomandările necesare, cu suportul autorităților internaționale, pentru activitățile în câmp, în industria alimentară, la fabrici sau în industria vinicolă, unde trebuie să fie respectate toate măsurile – distanțare socială, utilizarea de dezinfectanți, cu folosirea de măști și mănuși de proteție, măsurarea temperaturii angajaților etc. Aceste practici noi dictează costuri mai mari, dar sănătatea cetățeanului costă mult mai mult. În primele luni ale pandemiei a avut de suferit vinificația, pe motiv, în primul rând, că HORECA a fost paralizată, fiind închise cafenelele, barurile, restaurantele etc. Pe de altă parte, a căzut și ramura turismului, și aceasta având un impact negativ, deoarece este mult mai simplu și ușor să-i vinzi unui turist câteva sticle de vin decât să gestionezi vaste operațiuni de export a vinului. Astfel, în primele trei luni ale pandemiei comerțul cu produse vinicole a scăzut de la 10 la 20 la sută, pe anumite varietăți distincte. Celelalte ramuri nu au suferit atât de mult, căci, voi repeta, la modul operativ au fost luate toate măsurile necesare. Exporturile au fost afectate în primele luni ale pandemiei pe motiv, bunăoară, că s-au închis anumite puncte vamale, în concordanță cu acțiunile autorităților vamale ale vecinilor noștri, Ucraina și România. De aici, exportatorii erau reorintați către punctele de trecere funcționale, ulterior fiind redeschise toate punctele de trecere a hotarului de stat.

Care este rolul partenerilor de dezvoltare, al organizațiilor finanțatoare internaționale de profil, în consolidarea și dezvoltarea sectorului agricol național?

Ministerul are o conlucrare constructivă cu partenerii externi de dezvoltare, fiind antrenați într-un șir de proiecte comune, cu impact substanțial asupra modernizării tuturor sectoarelor aferente Ministerului. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Banca Mondială (BM), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Banca Europeană de Investiții (BEI),, Guvernele statelor partenere, sunt doar câțiva parteneri de încredere, care susțin Guvernul în realizarea priorităților de pe agendă, conexe dezvoltării, promovării și modernizării unui sector agroalimentar consolidat și durabil.

Sursa: EastFruit

DINAMICA PREȚURI