Agretti (Săricica)
este o cultură de legume neobișnuită, cu o istorie foarte interesantă. Aceasta,
pur și simplu, este adorată de sute de
ani în Italia, dar a fost aproape necunoscută până de curând în alte țări ale
lumii.
Acum, agretti a
început să devină tot mai populară, este inclusă în meniul multor restaurante
la modă din lume și deloc nu este ușor să cumperi semințe de agretti, deoarece toată
lumea vrea să o cultive. Nu este de mirare, deoarece această legumă este un produs
gustos și foarte sănătos. Plus de aceasta, este folositoare pentru reabilitarea
solurilor salin-sodice, deoarece extrage soda din ele.
Denumirea
"agretti" este împrumutată din italiană, cu toate că există însă și
alte denumiri, nu mai puțin interesante și exotice. În Italia, pe lângă
„agretti” (agretti) sau „agretto” (agretto), această plantă mai este numită și
„barba di frate”, adică „barba călugărului”.
În consecință, numele
plantei a fost tradus în engleză drept „friar’s beard”, dar numele „saltwort”
(„saltworth”) este încă mai popular. Numele în știința botanică pentru această
cultură sună ca ”Soda Salsola” și ea face parte din familia amarantului (Amaranthaceae
Juss.). Se mai întâlnesc, de asemenea, denumirile „Salată cu frunze opuse”, „Oppositeleaf
Russian thistle” sau „Plantă barilla”, iar în italiană i se mai zice „Barba del
Negus” și „Riscolo”. În toate cazurile, vorbim despre aceeași cultură.
Un
scurt videoclip despre agretti, unde puteți vedea cum arată această cultură,
cum este ambalată și la ce preț se vinde în Italia.
Agretti are o istorie
deosebit de captivantă. În Evul Mediu, această cultură se găsea doar în
sălbăticie, pe care motiv se puteau face bani buni, dacă o colectai, căci se
folosea pentru a produce sticlă de Murano și cea Venețiană. Mulți sunt convinși că frumusețea
incredibilă a acestor sticle depinde direct de un ingredient principal – soda
calcinbată - care este obținută din cenușa de agretti.
Locuitorii din Italia
încearcă să includă agretti în meniul sezonului de primăvară, când este
disponibil. Italienii spun că, dacă ați văzut agretti într-un magazin de legume
și nu ați cumpărat, atunci ați comis o infracțiune împotriva propriei sănătăți.
Dar să vedem prin ce
este bună și de ce este considerată o
mâncare minunată, ca mai apoi să discutăm particularitățile cultivării sale. În
primul rând, agretti este un produs dietetic, care uneori este comparat cu
spanacul, deși diferă oarecum după gust. Planta este bogată în vitamina A,
calciu, vitamine C, B1, B2, B3, B6 și E și este o sursă excelentă de clorofilă,
fosfor și magneziu, la fel ca spanacul. Agretti are, de asemenea, un efect
diuretic, datorită conținutului ridicat de apă.
Agretti este de obicei
fiert, uneori este copt sau prăjit. În general, acest produs este foarte
convenabil pentru cei cărora le place să gătească. Se adaugă în supe, sosuri,
salate, paste și alte feluri de bucate. Un restaurant prestigios din Italia,
care ține la imaginea sa, întotdeauna tinde să aibă în sortimentul său un
preparat de sezon, cu agretti.
Cultivarea acestei
culturi, este adevărat, ridică anumite probleme. Semințele sale au o germinare
scăzută, la nivelul de 30-40 sau chiar
mai mic. Cu cât semințele se păstrează mai mult, cu atât germinarea lor este
mai mică. Astfel, semințele de doi ani este posibil să nu încolțească deloc. Pe
de altă parte, această cultură nu este exigentă față de soluri, fiind posibil
de semănat pe soluri cu orice fel de aciditate. Totuși, agretti preferă să
crească în sol umed și bogat, în sol organic, și nu îi place lumina soarelui
prea intensă, dar nici nu se dezvoltă bine în condiții de umbră.
Semințele de agretti
germinează după 7-10 zile și, după aproximativ 50 de zile, puteți începe
recoltarea, când lăstarii ating 40-60 cm înălțime. Mulți încep să taie agretti chiar
și mai devreme, când atinge o înălțime de 20 cm, după care planta crește din
nou. Ultima recoltă, de regulă, se strânge cu tot cu rădăcini.
Sursa: EastFruit