Agravista a solicitat un interviu Violetei Bălan, director
al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pentru a discuta despre situația
agrometeorologică din țară și cum afectează culturile agricole. Cunoaștem
faptul că vremea se schimbă de la oră la oră și, deși atunci când ne-am
întâlnit cu dna Violeta Bălan, începuseră ploile de toamnă, iar între timp am
avut și ninsori, totuși sperăm că informația care v-o oferim să vă fie
interesantă și utilă.-
Cât de exacte sunt prognozele emise de Serviciul
Hidrometeorologic de Stat?
-
Ca să emiți o prognoză bună
nu este atât de simplu. Pentru ca prognoza să fie cât mai exactă este necesar
de analizat un șir de date aerosinoptice, unele din ele în regim non-stop. Vorbim
aici despre fenomene cum ar fi: temperatura și umiditatea aerului, gradul și tipul
nebulozității, precipitațiile, diverse fenomene atmosferice care sunt colectate
de la rețeaua națională, dar și de către stațiile din statele vecine. De
asemenea, pentru o prognoză cât mai exactă este importantă informația despre
starea atmosferei în stratul de aer până la altitudinea de 20 km. Se mai iau în
calcul direcția și viteza vântului și încă un șir de factori și toți acești
parametri sunt analizați. Noi suntem
responsabili de
elaborarea prognozei pentru o perioadă de 24 de ore, 3 zile și 7 zile. Cea mai
exactă prognoză este cea pentru următoarele 24 de ore, după, prognoza nu mai
este sută la sută. În 2017, veridicitatea informației meteo prognozate, de
scurtă durată a constituit 96 %. Calitatea avertismentelor meteo a fost de 88 %.
Pentru situațiile când sunt așteptate fenomene de schimbare bruscă a vremii, am
instituit acele 4 coduri de culori: verde, galben, portocaliu și roșu.
-
Cum se decide să fie anunțat un anume cod sau altul?
-
Analizăm mai multe
aspecte ale vremii, de unde vin masele de aer și care sunt factorii care
contribuie la crearea condițiilor nefavorabile. În dependență de intensitatea
vântului, cantitatea de precipitații, temperatura, se clasifică acest cod. Anul
curent am avut de mai multe ori cod portocaliu de vreme rea. Amintesc ziua de
18 ianuarie, când am avut condiții meteo complicate cu depuneri de lapoviță,
iar avertizarea a fost emisă cu anticipare de 36 de ore. A existat un cod
galben pe 8 februarie și între 17 și 22 martie 2018, când au căzut ninsori.
Atunci au fost temperaturi scăzute cu 5 grade mai mult decât norma. Cod galben
am avut la 22-23 iunie, când au fost averse puternice de ploi cu descărcări
electrice, vijelie și grindină. În 2018 nu am avut un cod roșu, dar toată lumea
își amintește de aprilie 2017, când au căzut ninsori abundente. Nimeni nu s-a
așteptat la așa ceva. Atunci am anunțat cod roșu cu o anticipație de 36 de ore.
Fenomenele care aduc astfel de schimbări bruște a vremii, pot fi văzute nu mai
devreme de 3 zile.
-
În această toamnă s-a semnalat o diferență destul de mare
dintre temperaturile de noapte și zi. Este o normalitate?
Sigur că nu, mai
ales pentru culturile agricole este o problemă. Din păcate, schimbările
climatice din ultimii ani, ne duc la astfel situații. Practic clima s-a
schimbat. Dacă anterior aveam climă temperat-continentală, acum mai mult putem
spune că e continentală. Variația bruscă de temperaturi și diferența foarte
mare dintre zi și noapte, creează mari probleme unor culturi, care sunt
termofile. Imaginați-vă că în luna ianuarie temperatura crește brusc și ajunge
la 15 grade. Începe perioada de vegetație a culturilor. Apoi temperatura iarăși
coboară și e minus, este cel mai mare risc pentru culturi.
-
Cum reușesc să ierneze atunci?
-
În ce privește gerurile
iernii, putem spune că temperaturile mai mici de minus 25 - 28 afectează pomii
de peri și piersici și pot duce la deteriorarea copacilor. Vița-de vie, de
regulă suportă bine iernile la noi, dacă avem până la minus 20 de grade. Cele
mai nefavorabile condiții pentru iernarea culturilor se creează la temperaturi
mai joase de minus 25 și atunci când învelișul de zăpadă este mai mic de 5 cm.
Acestea sunt condiții critice pentru culturile agricole.
-
Caracterizați vremea din toamna curentă…
-
În această toamnă, s-a
simțit acut o lipsă de precipitații pe tot teritoriul țării. De exemplu, în
perioada 5-11 noiembrie, au fost condiții nefavorabile pentru creșterea și
dezvoltarea culturilor de toamnă. La 8 noiembrie, rezervele de umezeală
productivă din stratul arabil al solului, pe terenurile culturilor de toamnă nu
a depășit 2-7 mm, ceea ce constituie 10-30 % din normă. Doar pe alocuri, în
partea de nord rezervele ajung până la 40-70
la sută. Toamna aceasta s-au atestat condiții nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor.
Temperaturile au fost mai sus de normă, cam între 5,5 și 9 grade, iar temperatura maximă a urcat până
la 18 grade. Acest fapt se semnalează o dată în 3 ani. În cea mai mare parte a
țării s-au menținut condiții nefavorabile pentru semănat, creșterea și
dezvoltarea culturilor de toamnă. Astfel, dezvoltarea culturilor de toamnă are
loc cam cu 3 săptămâni mai târziu față de termenii obișnuiți. Rezervele de
umezeală pe terenurile culturilor de toamnă au fost între 5-55 % din normă, în dependență de zonă. Contează și temperaturile care se vor atesta
mai departe. Temperatura medie lunară a lunii noiembrie a fost mai ridicată
decât mediile multianuale cu 2-5 %. Considerăm că precipitațiile vor fi în
limitele normei. Deja am înregistrat un deficit mare de apă, iar culturile au nevoie
de precipitații cu o durată mai lungă de timp.
-
Vom avea iarnă în acest an?
-
Este devreme să vorbim despre
prognozele pentru iarna viitoare. Situația va fi mai clară la finele acestei
luni. O prognoză de acest fel este elaborată împreună cu alte centre
meteorologice din Europa. Mai așteptăm puțin. Cert este că în ultimii ani nu
mai avem parte de acele ierni, cu multă zăpadă, de cândva.
-
Cum ajunge informația meteo la producătorii agricoli?
-
Buletinele elaborate de
noi sunt pe pagina web a Serviciului Hidrometeorologic și toată lumea poate să
vadă informația. De asemenea, informația despre starea vremii și anumite
fenomene periculoase este transmisă permanent instituțiilor care au funcții de
decizie: Ministerul Agriculturii, Comisia Parlamentară de profil, Cancelaria de
stat și primului-ministru. S-a discutat în ultima perioadă despre opțiunea de a
transmite anumite avertismente meteo prin intermediul telefoniei mobile către
producătorii agricoli. Însă procesul a fost stopat, pentru că, anterior, companiile
de telecomunicații au solicitat plată pentru asemenea serviciu. Instituția
noastră este bugetară și nu ne permitem acest lucru. Totuși, în cadrul unui
proiect susținut de Banca Mondială (BM), sperăm să punem pe roate acest sistem
de avertizare.
-
Cum realizați investigațiile agrometeorologice?
-
Observațiile
agrometeorologice se efectuează la 13 stații meteorologice și la 15 posturi
agrometeorologice. Specialiștii analizează și pregătesc informația cu privire
la influența vremii asupra diverselor culturi agricole, pe diferite perioade,
prognoza rezervelor de umezeală, la începutul lucrărilor și prognoza recoltelor
medii pe țară la principalele culturi agricole cu anticipare de la 1 până la 3
luni, prezintă date cu privire la condițiile iernării și daunelor posibile și
elaborează buletine. Pentru aceste investigații avem procurate dispozitive care
măsoară umiditatea solului, prin intermediul proiectului cu BM. Au fost
achiziționate 32 de stații mini meteorologice, care sunt automate și astfel
avem informația online. Prin intermediul acestor stații vedem online temperatura
aerului, umiditatea, cantitatea, durata
și intensitatea precipitațiilor căzute, dar și temperatura solului la adâncimea
de 5 cm.
-
Care sunt efectele schimbărilor climatice pentru Moldova?
-
În ultima perioadă se
observă o tendință de creștere a regimului de temperatură. Cel mai călduros
cincinal, a fost în perioada anilor 2013-2018. Vorbim despre stația Chișinău,
unde avem cea mai mare perioadă de observații de 124 de ani. Temperatura medie
a aerului a constituit în jur de 11,3 grade, ceea ce este cu 1,9 grade mai mult
decât în mod obișnuit. Cei mai călduroși ani din toată perioada de observație
au fost 2007 și 2015. Datorită regimului
termic ridicat și al deficitului de precipitații, seceta, în ultimii 15 ani a
fost observată de 2-3 ori mai des. Despre aceste schimbări climatice se
vorbește la nivel global. Noi am ratificat Acordul de la Paris, unde s-a
stabilit drept obiectiv comun al statelor menținerea creșterii temperaturii
globale sub 2 grade Celsius. Este ca o bombă cu ceas, iar măsuri urgente
necesită a fi luate, pentru a evita probleme mult mai grave.
-
Cum trebuie să se adapteze agricultorii la schimbările
climatice?
-
Pentru a avea un rezultat
mai bun, ar trebui să țină cont de anumite programe de adaptare. Este necesar
de studiat fiecare zonă în parte cu analizarea datelor multianuale, care este
cantitatea de rezerve de umezeală, care sunt temperaturile medii, minime,
maxime și de elaborat niște planuri de acțiuni durabile, atât la nivel local,
dar și la sector. Teritoriul țării noastre nu e atât de mare, dar totuși fenomenele
meteo în zone diferă. Este necesar ca solul să fie valorificat în conformitate cu potențialul
pedoclimatic caracteristic zonei respective. Pentru a realiza astfel de
programe de adaptare la fiecare zonă este nevoie de softuri de modelare, care
nu e suficient doar să fie procurat, el trebuie adaptat specific teritoriului
și unor zone. Acolo se introduc toate datele și softul ar putea face niște
analize. Totul depinde de investițiile care vor fi făcute în viitor. Toate inovațiile
le putem realiza doar prin intermediul suportului extern. De asemenea, trebuie de
îmbunătățit managementul riscurilor. Culturile trebuie asigurate, un factor
important este conservarea biodiversității pentru reducerea impactului asupra
culturilor și comunității.
-
Vă deranjează când vi se spune că prognozele nu sunt
corecte?
-
Vă dau un exemplu, vara
când spunem că va ploua izolat, oamenii așteaptă ploaie. Se întâmplă ca într-un
sector din Chișinău să fie soare, iar în altul să ploaie, vorbim despre
fenomene locale. Ne afectează într-un fel anume, dar trebuie să ținem
cont de ce model am luat în considerare când am făcut acel pronostic. Modelele
după care ne conducem nu au fost special adaptate pentru țara noastră. Sunt
modele gratis, de care ne folosim gratuit. Ele nu tot timpul sunt veridice
pentru toate zonele. Ca să ai o prognoză foarte bună, am menționat mai sus,
trebuie să ai un model adaptat regional. Din păcate avem o problemă mare și cu
fluctuația de cadre, din cauza salariilor foarte mici. Este și acesta un
impediment în buna funcționare a Serviciului.
