Primul portal agricol din Moldova
CERERI & OFERTE PLASEAZĂ ANUNȚ OFERTE RECENTE CERERI RECENTE INFOCENTRU

INTERVIU CU VIOLETA BĂLAN, DIRECTOR AL SERVICIULUI HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

Agravista a solicitat un interviu Violetei Bălan, director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pentru a discuta despre situația agrometeorologică din țară și cum afectează culturile agricole. Cunoaștem faptul că vremea se schimbă de la oră la oră și, deși atunci când ne-am întâlnit cu dna Violeta Bălan, începuseră ploile de toamnă, iar între timp am avut și ninsori, totuși sperăm că informația care v-o oferim să vă fie interesantă și utilă.

-          Cât de exacte sunt prognozele emise de Serviciul Hidrometeorologic de Stat?

-          Ca să emiți o prognoză bună nu este atât de simplu. Pentru ca prognoza să fie cât mai exactă este necesar de analizat un șir de date aerosinoptice, unele din ele în regim non-stop. Vorbim aici despre fenomene cum ar fi: temperatura și  umiditatea aerului, gradul și tipul nebulozității, precipitațiile, diverse fenomene atmosferice care sunt colectate de la rețeaua națională, dar și de către stațiile din statele vecine. De asemenea, pentru o prognoză cât mai exactă este importantă informația despre starea atmosferei în stratul de aer până la altitudinea de 20 km. Se mai iau în calcul direcția și viteza vântului și încă un șir de factori și toți acești parametri sunt analizați. Noi suntem

responsabili de elaborarea prognozei pentru o perioadă de 24 de ore, 3 zile și 7 zile. Cea mai exactă prognoză este cea pentru următoarele 24 de ore, după, prognoza nu mai este sută la sută. În 2017, veridicitatea informației meteo prognozate, de scurtă durată a constituit 96 %. Calitatea avertismentelor meteo a fost de 88 %. Pentru situațiile când sunt așteptate fenomene de schimbare bruscă a vremii, am instituit acele 4 coduri de culori: verde, galben, portocaliu și roșu.

-          Cum se decide să fie anunțat un anume cod sau altul?

-          Analizăm mai multe aspecte ale vremii, de unde vin masele de aer și care sunt factorii care contribuie la crearea condițiilor nefavorabile. În dependență de intensitatea vântului, cantitatea de precipitații, temperatura, se clasifică acest cod. Anul curent am avut de mai multe ori cod portocaliu de vreme rea. Amintesc ziua de 18 ianuarie, când am avut condiții meteo complicate cu depuneri de lapoviță, iar avertizarea a fost emisă cu anticipare de 36 de ore. A existat un cod galben pe 8 februarie și între 17 și 22 martie 2018, când au căzut ninsori. Atunci au fost temperaturi scăzute cu 5 grade mai mult decât norma. Cod galben am avut la 22-23 iunie, când au fost averse puternice de ploi cu descărcări electrice, vijelie și grindină. În 2018 nu am avut un cod roșu, dar toată lumea își amintește de aprilie 2017, când au căzut ninsori abundente. Nimeni nu s-a așteptat la așa ceva. Atunci am anunțat cod roșu cu o anticipație de 36 de ore. Fenomenele care aduc astfel de schimbări bruște a vremii, pot fi văzute nu mai devreme de 3 zile.

-          În această toamnă s-a semnalat o diferență destul de mare dintre temperaturile de noapte și zi. Este o normalitate?

Sigur că nu, mai ales pentru culturile agricole este o problemă. Din păcate, schimbările climatice din ultimii ani, ne duc la astfel situații. Practic clima s-a schimbat. Dacă anterior aveam climă temperat-continentală, acum mai mult putem spune că e continentală. Variația bruscă de temperaturi și diferența foarte mare dintre zi și noapte, creează mari probleme unor culturi, care sunt termofile. Imaginați-vă că în luna ianuarie temperatura crește brusc și ajunge la 15 grade. Începe perioada de vegetație a culturilor. Apoi temperatura iarăși coboară și e minus, este cel mai mare risc pentru culturi.

-          Cum reușesc să ierneze atunci?

-          În ce privește gerurile iernii, putem spune că temperaturile mai mici de minus 25 - 28 afectează pomii de peri și piersici și pot duce la deteriorarea copacilor. Vița-de vie, de regulă suportă bine iernile la noi, dacă avem până la minus 20 de grade. Cele mai nefavorabile condiții pentru iernarea culturilor se creează la temperaturi mai joase de minus 25 și atunci când învelișul de zăpadă este mai mic de 5 cm. Acestea sunt condiții critice pentru culturile agricole.

-          Caracterizați vremea din toamna curentă…

-          În această toamnă, s-a simțit acut o lipsă de precipitații pe tot teritoriul țării. De exemplu, în perioada 5-11 noiembrie, au fost condiții nefavorabile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă. La 8 noiembrie, rezervele de umezeală productivă din stratul arabil al solului, pe terenurile culturilor de toamnă nu a depășit 2-7 mm, ceea ce constituie 10-30 % din normă. Doar pe alocuri, în partea de nord rezervele ajung până la  40-70 la sută. Toamna aceasta s-au atestat condiții nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor. Temperaturile au fost mai sus de normă, cam între 5,5 și  9 grade, iar temperatura maximă a urcat până la 18 grade. Acest fapt se semnalează o dată în 3 ani. În cea mai mare parte a țării s-au menținut condiții nefavorabile pentru semănat, creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă. Astfel, dezvoltarea culturilor de toamnă are loc cam cu 3 săptămâni mai târziu față de termenii obișnuiți. Rezervele de umezeală pe terenurile culturilor de toamnă au fost între  5-55 % din normă, în dependență de zonă.  Contează și temperaturile care se vor atesta mai departe. Temperatura medie lunară a lunii noiembrie a fost mai ridicată decât mediile multianuale cu 2-5 %. Considerăm că precipitațiile vor fi în limitele normei. Deja am înregistrat un deficit mare de apă, iar culturile au nevoie de precipitații cu o durată mai lungă de timp.

-          Vom avea iarnă în acest an?

-          Este devreme să vorbim despre prognozele pentru iarna viitoare. Situația va fi mai clară la finele acestei luni. O prognoză de acest fel este elaborată împreună cu alte centre meteorologice din Europa. Mai așteptăm puțin. Cert este că în ultimii ani nu mai avem parte de acele ierni, cu multă zăpadă, de cândva.

-          Cum ajunge informația meteo la producătorii agricoli?

-          Buletinele elaborate de noi sunt pe pagina web a Serviciului Hidrometeorologic și toată lumea poate să vadă informația. De asemenea, informația despre starea vremii și anumite fenomene periculoase este transmisă permanent instituțiilor care au funcții de decizie: Ministerul Agriculturii, Comisia Parlamentară de profil, Cancelaria de stat și primului-ministru. S-a discutat în ultima perioadă despre opțiunea de a transmite anumite avertismente meteo prin intermediul telefoniei mobile către producătorii agricoli. Însă procesul a fost stopat, pentru că, anterior, companiile de telecomunicații au solicitat plată pentru asemenea serviciu. Instituția noastră este bugetară și nu ne permitem acest lucru. Totuși, în cadrul unui proiect susținut de Banca Mondială (BM), sperăm să punem pe roate acest sistem de avertizare.

-          Cum realizați investigațiile agrometeorologice?

-          Observațiile agrometeorologice se efectuează la 13 stații meteorologice și la 15 posturi agrometeorologice. Specialiștii analizează și pregătesc informația cu privire la influența vremii asupra diverselor culturi agricole, pe diferite perioade, prognoza rezervelor de umezeală, la începutul lucrărilor și prognoza recoltelor medii pe țară la principalele culturi agricole cu anticipare de la 1 până la 3 luni, prezintă date cu privire la condițiile iernării și daunelor posibile și elaborează buletine. Pentru aceste investigații avem procurate dispozitive care măsoară umiditatea solului, prin intermediul proiectului cu BM. Au fost achiziționate 32 de stații mini meteorologice, care sunt automate și astfel avem informația online. Prin intermediul acestor stații vedem online temperatura  aerului, umiditatea, cantitatea, durata și intensitatea precipitațiilor căzute, dar și temperatura solului la adâncimea de 5 cm.

-          Care sunt efectele schimbărilor climatice pentru Moldova?

-          În ultima perioadă se observă o tendință de creștere a regimului de temperatură. Cel mai călduros cincinal, a fost în perioada anilor 2013-2018. Vorbim despre stația Chișinău, unde avem cea mai mare perioadă de observații de 124 de ani. Temperatura medie a aerului a constituit în jur de 11,3 grade, ceea ce este cu 1,9 grade mai mult decât în mod obișnuit. Cei mai călduroși ani din toată perioada de observație au fost  2007 și 2015. Datorită regimului termic ridicat și al deficitului de precipitații, seceta, în ultimii 15 ani a fost observată de 2-3 ori mai des. Despre aceste schimbări climatice se vorbește la nivel global. Noi am ratificat Acordul de la Paris, unde s-a stabilit drept obiectiv comun al statelor menținerea creșterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius. Este ca o bombă cu ceas, iar măsuri urgente necesită a fi luate, pentru a evita probleme mult mai grave.

-          Cum trebuie să se adapteze agricultorii la schimbările climatice?

-          Pentru a avea un rezultat mai bun, ar trebui să țină cont de anumite programe de adaptare. Este necesar de studiat fiecare zonă în parte cu analizarea datelor multianuale, care este cantitatea de rezerve de umezeală, care sunt temperaturile medii, minime, maxime și de elaborat niște planuri de acțiuni durabile, atât la nivel local, dar și la sector. Teritoriul țării noastre nu e atât de mare, dar totuși fenomenele meteo în zone diferă. Este necesar ca solul să fie  valorificat în conformitate cu potențialul pedoclimatic caracteristic zonei respective. Pentru a realiza astfel de programe de adaptare la fiecare zonă este nevoie de softuri de modelare, care nu e suficient doar să fie procurat, el trebuie adaptat specific teritoriului și unor zone. Acolo se introduc toate datele și softul ar putea face niște analize. Totul depinde de investițiile care vor fi făcute în viitor. Toate inovațiile le putem realiza doar prin intermediul suportului extern. De asemenea, trebuie de îmbunătățit managementul riscurilor. Culturile trebuie asigurate, un factor important este conservarea biodiversității pentru reducerea impactului asupra culturilor și comunității.

-          Vă deranjează când vi se spune că prognozele nu sunt corecte?

-          Vă dau un exemplu, vara când spunem că va ploua izolat, oamenii așteaptă ploaie. Se întâmplă ca într-un sector din Chișinău să fie soare, iar în altul să ploaie, vorbim despre fenomene locale. Ne afectează într-un fel anume, dar trebuie să ținem cont de ce model am luat în considerare când am făcut acel pronostic. Modelele după care ne conducem nu au fost special adaptate pentru țara noastră. Sunt modele gratis, de care ne folosim gratuit. Ele nu tot timpul sunt veridice pentru toate zonele. Ca să ai o prognoză foarte bună, am menționat mai sus, trebuie să ai un model adaptat regional. Din păcate avem o problemă mare și cu fluctuația de cadre, din cauza salariilor foarte mici. Este și acesta un impediment în buna funcționare a Serviciului.

DINAMICA PREȚURI
SONDAJ
Care este piaţa de interes pentru comercializarea produselor / serviciilor?