De 30 ani, în fiecare duminică, „Baștina” – cea mai longevivă emisiune din R. Moldova, intră
în casele producătorilor agricoli. Cu acest prilej, vă invităm să citiți un
interviu cu realizatoarea acestei emisiuni Tamara Fiștic Anii.
-
Ne puteți spune cum a apărut emisiunea „Baștina”?
-
La 29 ianuarie 1989 am
lansat prima ediție a emisiunii „Baștina”. Au fost comasate mai multe emisiuni
cu profil agricol, pe care le aveam în redacția unde lucram la Televiziunea
Națională, într-o singură emisiune. Inițial, emisiunea era de o oră și
jumătate, emiteam în direct din studio. Prezentam din 2-3 studiouri și Gleb
Sainciuc de fiecare dată picta invitații emisiunii, după care le dăruia
portretul. Așa a fost începutul. Ulterior s-au schimbat echipele de creație,
formatul emisiunii.
-
De ce ați ales domeniul agricol?
-
Cel mai probabil a fost din
întâmplare. Revenisem în 1987 de la Moscova, am început să fac emisiunile un
pic altfel. Înainte de „Baștina” realizam „Viața satului”. Însă anterior făcusem
emisiuni pe teme politice, cum ar fi „Ora
guvernului”, „Ora parlamentului”, pe teme economice. Am făcut și emisiuni
pentru copii. Însă până a ajunge la TV, am fost crainic la radio, unde mi-a
plăcut mult.
-
Cum a fost drumul până aici?
-
Nu a fost ușor. Când am
lansat acest proiect, toată lumea spunea că nu va dura mult. Eram foarte
îndrăzneți, abordam multe probleme și ne străduiam să fim obiectivi. Autorităților
nu le-a plăcut niciodată atunci când spui lucrurilor pe nume. Totuși, după
emisiunile noastre au fost adoptate anumite hotărâri de Guvern. „Baștina” a fost mult timp un model de instruire pentru
fermieri. În emisiunile noastre găseau informația necesară. Întotdeauna m-am
străduit ca emisiunile să corespundă cerințelor telespectatorilor, dar nu să-mi
placă mie sau șefilor. Dacă le dai oamenilor ceea de ce au nevoie, ei permanent
te vor aștepta și te vor căuta. Tot timpul eram pe teren, printre oameni. Dacă după
emisiune nu aveam cel puțin 50 de apeluri telefonice, înțelegeam că undeva ceva
nu a fost bine. Cele mai multe scrisori la TV veneau la adresa emisiunii „Baștina”.
Oamenii veneau la noi când aveau probleme. În perioada privatizării, am avut o
situație când un autobuz cu oameni de la
Călărași s-a oprit lângă casa mea și
strigau că vor pământ. Erau nemulțumiți de modul de desfășurare a acestui
proces, s-au revoltat în raion și conducătorul le zise să meargă la mine după pământ.
Au fost diverse experiențe, mai mult sau mai puțin fericite, am fost urmărită
de poliție, am prins hoții la un complex de vite din raionul Căinari, dar a
fost interesant. Nu mi-a plăcut niciodată să merg pe cărarea bătătorită și am tins
tot timpul să pun în valoare omul onest, care muncește, care gândește. Cea mai
mare reușită din acești ani, a fost să obțin încrederea oamenilor. Acest fapt
valorează foarte mult.
-
Din punct de vedere tehnic, era mai complicat la început să realizați emisiunea?
-
Era o cu totul altă situație
decât acum. Se filma la camere cinema și mergeam în teritoriu o echipă foarte
mare: cameramanul, regizorul de sunete, regizorul, redactorul, iluminatorul. Adevărul
este că în perioada aia se lucra mai calitativ, fiecare cadru era analizat și
dura mult să faci o emisiune, dar și responsabilitatea era mare. Toți cei
implicați erau oameni de creație, interesați să aibă un produs calitativ. Acest
lucru se aprecia, oameni erau motivați să lucreze calitativ. Apoi ca să nimerești
la Televiziune nu era simplu, era concurs, era foarte greu.
-
Care a fost impactul emisiunii asupra oamenilor?
-
Emisiunea era foarte
urmărită. Primeam multe scrisori, la care nu reușeam să răspund în timpul emisiunii.
Astfel am inițiat un program „Ziua scrisorii deschise”. Alegeam raionul de unde
primeam mai multe plângeri și organizam acolo această zi. Mergeam într-o
localitate, instalam cutii poștale, lumea știa că în data respectivă vom veni
să filmăm emisiunea și aruncau în cutiile poștale toate întrebările care le
aveau. După care noi adunam toate scrisorile, le selectam pe domenii și
responsabilii apăreau în fața oamenilor cu răspunsuri pentru oameni. Tot timpul
mi-a plăcut să fac ceva nou, de fapt acest fapt și m-a determinat să vin la Agro
TV.
-
Cum a fost această ruptură de Televiziunea Națională?
-
Toata viața am lucrat la Moldova
1 și niciodată nu am regretat, pentru că am învățat lucruri bune, frumoase, am
avut colegi extraordinari. A fost o școală foarte bună. Am plecat pentru că îmi
place să încerc ceva nou, să risc. Agro TV era o televiziune nouă, specialiști
nu erau și mi-am dat seama ce responsabilitate îmi asum. În lipsa
specialiștilor care cunosc domeniul, urma singură să îmi pregătesc echipa cu care
să lucrez. De fapt, fac același lucru pe care l-am făcut toată viața, doar că
am o responsabilitate mai mare aici. Sunt producător și responsabilă de tot ce
apare la ecran. La început toate materialele treceau prin mâinile mele. Veneam
la 7 la serviciu și plecam la 1-2 noaptea, dar am fost conștientă de acest fapt
și mi l-am asumat. A fost o provocare pentru mine și sunt mândră că am reușit. Referitor
la emisiunea „Baștina”, am crezut că va rămâne în istorie. Am început să realizez alte emisiuni,
dar mergând la țară, toată lumea îmi spunea că sunt bune aceste emisiuni, dar
iată „Baștina” le lipsește. Așa că, la 17
mai 2017, la inițiativa telespectatorilor, am revenit. A fost cea mai lungă
pauză, ultima emisiune la TV Moldova fusese la 6 septembrie 2015.
-
Cum s-a schimbat sectorul agricol în toată această perioadă?
-
Foarte mult s-a schimbat.
S-au schimbat formele de organizare a muncii, cultura câmpurilor, generațiile
care lucrează pământul, mentalitatea, cerințele pieței. Deși în unele domenii
situația s-a îmbunătățit, în altele din contra. În perioada colhozurilor, omul nu
trebuia să gândească ce va face cu produsele, apoi greutățile i-au impus să
calculeze, cum se poate de obținut profit, pentru că trebuie de investit și
anul următor, pentru că nimeni nu-ți dă nimic. Eram corespondent în Parlament
în perioada când s-a început procesul de
privatizare. Erau opinii diferite despre cum trebuie de înfăptuit acest proces.
S-a găsit modalitatea de a repartiza pământ la fiecare persoană care la 1
ianuarie 1992 lucra în gospodăria
agricolă. În opinia mea, nu a fost cea mai bună decizie. Dacă se revenea la
foștii proprietari, alta era situația în R. Moldova. Am pierdut foarte mult
timp, pentru că am distrus tot și am luat-o de la început. Nici un om deștept
nu face lucrul acesta: ceea ce e bun trebuie de lăsat. Brigăzile de tractoare,
fermele – toate puteau fi păstrate sub alte forme, până oamenii se mai
dezmeticeau, pentru că ei nu erau deprinși să calculeze, până atunci cineva a
gândit pentru ei.
-
Cum vi se pare interesul și atitudinea guvernării față de agricultori?
-
Suntem o țară agrară, dar ar
trebui și autoritățile să înțeleagă acest fapt, să acorde mai multă atenție
sectorului. Subvențiile sunt bune, dar sunt insuficiente. Având pământuri atât
de bune, e păcat să nu atragem atenție. Avem șanse să ne revenim, în
ultimii ani a apărut o altă generație de agricultori. Pentru ei agricultura nu
e doar un hobby, ei au înțeles că agricultura este business. Însă am pierdut
mult timp, am privatizat nechibzuit, am parcelat în stânga și dreapta, am
distrus tot ce a fost bun. Avem la guvernare oameni care înțeleg domeniul, dar
prea puțini. Cei care iau decizii trebuie să înțeleagă că agricultura nu este
doar prezentul nostru, dar este viitorul țării. Crește numărul populației pe
glob și necesitatea de alimente și dacă s-ar valorifica fiecare palmă de pământ
chibzuit, s-ar investi și ar fi pusă pe picioare procesarea, pentru a vinde nu
doar materia primă, am putea să devenim o țară extraordinar de bogată.
-
Pe de altă parte avem un surplus de anumite produse, cum ar fi merele etc...
-
Pentru că nu am avut un program de dezvoltare a
ramurii. Fiecare a sădit ce i-a dat prin cap, fără a se consulta cu nimeni. Din
păcate, reformarea Ministerului a dus la faptul că vreo 30 de oameni se ocupă
de sectorul agricol. La noi până se elaborează niște politici, deja nu mai sunt
reale pentru producători. Ar fi bine dacă responsabilii de la Minister,
împreună cu asociațiile de profil ar analiza situația și ar elabora anumite
studii pentru a face recomandări producătorilor agricoli. În curând începe
procesul de semănare, credeți că oamenii știu ce ar fi bine să semene în acest
an? Habar nu au. Recent am fost la Soroca, unii producători au început să taie pomii, dar frigiderele sunt
pline cu mere. În UE nu putem exporta prea mult, că ei au merele lor, iar ale
noastre nu prea corespund cerințelor. Rusia rămâne o piața tradițională, dar și
acolo sunt preferințe de calitate, nu mai merge orice. E important să se
lucreze asupra marketingului. Din păcate, în țară nu există o politică de
promovare a consumului de produse autohtone. Această educație trebuie să
înceapă din grădiniță. Ai cumpărat de la producătorul autohton, banul a rămas
în țară, el este investit mai departe și aduce alți bani. Producătorii, la fel,
trebuie să se reorienteze. Totul trebuie de calculat din timp, de planificat ce
și unde vinzi, de încheiat contracte. Dacă producătorii ar coopera mai mult și
ar munci pentru același scop, lucrurile ar merge mult mai bine, pentru că ar fi
cointeresați ca producția lor să fie calitativă, își vor crea o imagine și vor
avea numai de câștigat.
-
V-ați realizat profesia liber sau ați avut anumite constrângeri?
-
Îmi fac meseria liber, nu am
obligații și nu sunt datoare nimănui. De-a lungul carierei au fost situații
când mi s-a spus că nu trebuie să abordez anumite probleme că și așa situația
în țară e grea. Atunci am întrebat de ce situația e grea și am zis că nu putem
tăcea la nesfârșit. Numai împreună putem schimba lucrurile. Când agricultorii
protestau am fost învinuită că îi chem la proteste. Am fost pedepsită, dar nu a
fost o problemă. Am fost onestă cu mine însumi. Drept rezultat, autoritățile
îmi apreciază munca pentru că am fost obiectivă, nu am cântat nimănui osanale.
Pot să îmi permit să fac anumite comparații și să le spun în față ce cred.
-
Cum vedeți viitorul emisiunii „Baștina”?
-
Este emisiunea la care țin
foarte mult și o voi menține cât voi putea. Este emisiunea generațiilor, pentru
că multă lume a învățat de la noi și au deschis afaceri, inspirându-se din
emisiunile noastre. Oamenii mă întreabă în ce domenii să investească, deși eu
nu sunt producător agricol. Atunci când ți se cer astfel de opinii, îți dai
seama că nu ai muncit degeaba. „Baștina” este un brand care are succes. Am avut
propunerea de a vinde această marcă comercială altei televiziuni, dar nu am
fost de acord. Numele mi l-am făcut grație acestei emisiuni, sau eu am dat
valoare emisiunii, să decidă telespectatorii, dar sunt mândră că am creat un
produs care este apreciat. Aș vrea să pot transmite în mâinile cuiva acest
proiect, cineva potrivit care să-i placă viața satului. Viața de jurnalist este
foarte interesantă, iar munca pe care o fac îmi aduce satisfacție pentru că
oamenii o apreciază și o așteaptă.
-
Vă mulțumim și La Mulți Ani, „Baștina”.
Agravista