Primul portal agricol din Moldova
CERERI & OFERTE PLASEAZĂ ANUNȚ OFERTE RECENTE CERERI RECENTE INFOCENTRU

EMISIUNEA „BAȘTINA” LA 30 DE ANI. INTERVIU CU TAMARA FIȘTIC ANII

De 30 ani, în fiecare duminică, „Baștina” –  cea mai longevivă emisiune din R. Moldova, intră în casele producătorilor agricoli. Cu acest prilej, vă invităm să citiți un interviu cu realizatoarea acestei emisiuni Tamara Fiștic Anii.

-         Ne puteți spune cum a apărut emisiunea „Baștina”?

-         La 29 ianuarie 1989 am lansat prima ediție a emisiunii „Baștina”. Au fost comasate mai multe emisiuni cu profil agricol, pe care le aveam în redacția unde lucram la Televiziunea Națională, într-o singură emisiune. Inițial, emisiunea era de o oră și jumătate, emiteam în direct din studio. Prezentam din 2-3 studiouri și Gleb Sainciuc de fiecare dată picta invitații emisiunii, după care le dăruia portretul. Așa a fost începutul. Ulterior s-au schimbat echipele de creație, formatul emisiunii.

-         De ce ați ales domeniul agricol?

-         Cel mai probabil a fost din întâmplare. Revenisem în 1987 de la Moscova, am început să fac emisiunile un pic altfel. Înainte de „Baștina” realizam „Viața satului”. Însă anterior făcusem emisiuni pe teme politice, cum ar fi  „Ora guvernului”, „Ora parlamentului”, pe teme economice. Am făcut și emisiuni pentru copii. Însă până a ajunge la TV, am fost crainic la radio, unde mi-a plăcut mult. 

-         Cum a fost drumul până aici?

-         Nu a fost ușor. Când am lansat acest proiect, toată lumea spunea că nu va dura mult. Eram foarte îndrăzneți, abordam multe probleme și ne străduiam să fim obiectivi. Autorităților nu le-a plăcut niciodată atunci când spui lucrurilor pe nume. Totuși, după emisiunile noastre au fost adoptate anumite hotărâri de Guvern. „Baștina”  a fost mult timp un model de instruire pentru fermieri. În emisiunile noastre găseau informația necesară. Întotdeauna m-am străduit ca emisiunile să corespundă cerințelor telespectatorilor, dar nu să-mi placă mie sau șefilor. Dacă le dai oamenilor ceea de ce au nevoie, ei permanent te vor aștepta și te vor căuta. Tot timpul eram pe teren, printre oameni. Dacă după emisiune nu aveam cel puțin 50 de apeluri telefonice, înțelegeam că undeva ceva nu a fost bine. Cele mai multe scrisori la TV veneau la adresa emisiunii „Baștina”. Oamenii veneau la noi când aveau probleme. În perioada privatizării, am avut o situație când  un autobuz cu oameni de la Călărași  s-a oprit lângă casa mea și strigau că vor pământ. Erau nemulțumiți de modul de desfășurare a acestui proces, s-au revoltat în raion și conducătorul le zise să meargă la mine după pământ. Au fost diverse experiențe, mai mult sau mai puțin fericite, am fost urmărită de poliție, am prins hoții la un complex de vite din raionul Căinari, dar a fost interesant. Nu mi-a plăcut niciodată să merg pe cărarea bătătorită și am tins tot timpul să pun în valoare omul onest, care muncește, care gândește. Cea mai mare reușită din acești ani, a fost să obțin încrederea oamenilor. Acest fapt valorează foarte mult.

-         Din punct de vedere tehnic, era mai complicat la început să realizați emisiunea?

-         Era o cu totul altă situație decât acum. Se filma la camere cinema și mergeam în teritoriu o echipă foarte mare: cameramanul, regizorul de sunete, regizorul, redactorul, iluminatorul. Adevărul este că în perioada aia se lucra mai calitativ, fiecare cadru era analizat și dura mult să faci o emisiune, dar și responsabilitatea era mare. Toți cei implicați erau oameni de creație, interesați să aibă un produs calitativ. Acest lucru se aprecia, oameni erau motivați să lucreze calitativ. Apoi ca să nimerești la Televiziune nu era simplu, era concurs, era foarte greu.

-         Care a fost impactul emisiunii asupra oamenilor?

-         Emisiunea era foarte urmărită. Primeam multe scrisori, la care nu reușeam să răspund în timpul emisiunii. Astfel am inițiat un program „Ziua scrisorii deschise”. Alegeam raionul de unde primeam mai multe plângeri și organizam acolo această zi. Mergeam într-o localitate, instalam cutii poștale, lumea știa că în data respectivă vom veni să filmăm emisiunea și aruncau în cutiile poștale toate întrebările care le aveau. După care noi adunam toate scrisorile, le selectam pe domenii și responsabilii apăreau în fața oamenilor cu răspunsuri pentru oameni. Tot timpul mi-a plăcut să fac ceva nou, de fapt acest fapt și m-a determinat să vin la Agro TV.

-         Cum a fost această ruptură de Televiziunea Națională?

-         Toata viața am lucrat la Moldova 1 și niciodată nu am regretat, pentru că am învățat lucruri bune, frumoase, am avut colegi extraordinari. A fost o școală foarte bună. Am plecat pentru că îmi place să încerc ceva nou, să risc. Agro TV era o televiziune nouă, specialiști nu erau și mi-am dat seama ce responsabilitate îmi asum. În lipsa specialiștilor care cunosc domeniul,  urma singură să îmi pregătesc echipa cu care să lucrez. De fapt, fac același lucru pe care l-am făcut toată viața, doar că am o responsabilitate mai mare aici. Sunt producător și responsabilă de tot ce apare la ecran. La început toate materialele treceau prin mâinile mele. Veneam la 7 la serviciu și plecam la 1-2 noaptea, dar am fost conștientă de acest fapt și mi l-am asumat. A fost o provocare pentru mine și sunt mândră că am reușit. Referitor la emisiunea „Baștina”, am crezut că va rămâne în istorie. Am început să realizez alte emisiuni, dar mergând la țară, toată lumea îmi spunea că sunt bune aceste emisiuni, dar iată „Baștina” le lipsește. Așa că, la  17 mai 2017, la inițiativa telespectatorilor, am revenit. A fost cea mai lungă pauză, ultima emisiune la TV Moldova fusese la 6 septembrie 2015.

-         Cum s-a schimbat sectorul agricol în toată această perioadă?

-         Foarte mult s-a schimbat. S-au schimbat formele de organizare a muncii, cultura câmpurilor, generațiile care lucrează pământul, mentalitatea, cerințele pieței. Deși în unele domenii situația s-a îmbunătățit, în altele din contra. În perioada colhozurilor, omul nu trebuia să gândească ce va face cu produsele, apoi greutățile i-au impus să calculeze, cum se poate de obținut profit, pentru că trebuie de investit și anul următor, pentru că nimeni nu-ți dă nimic. Eram corespondent în Parlament în perioada când s-a început  procesul de privatizare. Erau opinii diferite despre cum trebuie de înfăptuit acest proces. S-a găsit modalitatea de a repartiza pământ la fiecare persoană care la 1 ianuarie 1992  lucra în gospodăria agricolă. În opinia mea, nu a fost cea mai bună decizie. Dacă se revenea la foștii proprietari, alta era situația în R. Moldova. Am pierdut foarte mult timp, pentru că am distrus tot și am luat-o de la început. Nici un om deștept nu face lucrul acesta: ceea ce e bun trebuie de lăsat. Brigăzile de tractoare, fermele – toate puteau fi păstrate sub alte forme, până oamenii se mai dezmeticeau, pentru că ei nu erau deprinși să calculeze, până atunci cineva a gândit pentru ei.

-         Cum vi se pare interesul și atitudinea guvernării față de agricultori?

-         Suntem o țară agrară, dar ar trebui și autoritățile să înțeleagă acest fapt, să acorde mai multă atenție sectorului. Subvențiile sunt bune, dar sunt insuficiente. Având pământuri atât de bune, e păcat să nu atragem atenție. Avem șanse să ne revenim, în ultimii ani a apărut o altă generație de agricultori. Pentru ei agricultura nu e doar un hobby, ei au înțeles că agricultura este business. Însă am pierdut mult timp, am privatizat nechibzuit, am parcelat în stânga și dreapta, am distrus tot ce a fost bun. Avem la guvernare oameni care înțeleg domeniul, dar prea puțini. Cei care iau decizii trebuie să înțeleagă că agricultura nu este doar prezentul nostru, dar este viitorul țării. Crește numărul populației pe glob și necesitatea de alimente și dacă s-ar valorifica fiecare palmă de pământ chibzuit, s-ar investi și ar fi pusă pe picioare procesarea, pentru a vinde nu doar materia primă, am putea să devenim o țară extraordinar de bogată.

-         Pe de altă parte avem un surplus de anumite produse, cum ar fi merele etc...

-         Pentru că nu am avut un program de dezvoltare a ramurii. Fiecare a sădit ce i-a dat prin cap, fără a se consulta cu nimeni. Din păcate, reformarea Ministerului a dus la faptul că vreo 30 de oameni se ocupă de sectorul agricol. La noi până se elaborează niște politici, deja nu mai sunt reale pentru producători. Ar fi bine dacă responsabilii de la Minister, împreună cu asociațiile de profil ar analiza situația și ar elabora anumite studii pentru a face recomandări producătorilor agricoli. În curând începe procesul de semănare, credeți că oamenii știu ce ar fi bine să semene în acest an? Habar nu au. Recent am fost la Soroca, unii producători au  început să taie pomii, dar frigiderele sunt pline cu mere. În UE nu putem exporta prea mult, că ei au merele lor, iar ale noastre nu prea corespund cerințelor. Rusia rămâne o piața tradițională, dar și acolo sunt preferințe de calitate, nu mai merge orice. E important să se lucreze asupra marketingului. Din păcate, în țară nu există o politică de promovare a consumului de produse autohtone. Această educație trebuie să înceapă din grădiniță. Ai cumpărat de la producătorul autohton, banul a rămas în țară, el este investit mai departe și aduce alți bani. Producătorii, la fel, trebuie să se reorienteze. Totul trebuie de calculat din timp, de planificat ce și unde vinzi, de încheiat contracte. Dacă producătorii ar coopera mai mult și ar munci pentru același scop, lucrurile ar merge mult mai bine, pentru că ar fi cointeresați ca producția lor să fie calitativă, își vor crea o imagine și vor avea numai de câștigat.

-         V-ați realizat profesia liber sau ați avut anumite constrângeri?

-         Îmi fac meseria liber, nu am obligații și nu sunt datoare nimănui. De-a lungul carierei au fost situații când mi s-a spus că nu trebuie să abordez anumite probleme că și așa situația în țară e grea. Atunci am întrebat de ce situația e grea și am zis că nu putem tăcea la nesfârșit. Numai împreună putem schimba lucrurile. Când agricultorii protestau am fost învinuită că îi chem la proteste. Am fost pedepsită, dar nu a fost o problemă. Am fost onestă cu mine însumi. Drept rezultat, autoritățile îmi apreciază munca pentru că am fost obiectivă, nu am cântat nimănui osanale. Pot să îmi permit să fac anumite comparații și să le spun în față ce cred.

-         Cum vedeți viitorul emisiunii „Baștina”?

-         Este emisiunea la care țin foarte mult și o voi menține cât voi putea. Este emisiunea generațiilor, pentru că multă lume a învățat de la noi și au deschis afaceri, inspirându-se din emisiunile noastre. Oamenii mă întreabă în ce domenii să investească, deși eu nu sunt producător agricol. Atunci când ți se cer astfel de opinii, îți dai seama că nu ai muncit degeaba. „Baștina” este un brand care are succes. Am avut propunerea de a vinde această marcă comercială altei televiziuni, dar nu am fost de acord. Numele mi l-am făcut grație acestei emisiuni, sau eu am dat valoare emisiunii, să decidă telespectatorii, dar sunt mândră că am creat un produs care este apreciat. Aș vrea să pot transmite în mâinile cuiva acest proiect, cineva potrivit care să-i placă viața satului. Viața de jurnalist este foarte interesantă, iar munca pe care o fac îmi aduce satisfacție pentru că oamenii o apreciază și o așteaptă.

-         Vă mulțumim și La Mulți Ani, „Baștina”.

 Agravista 

DINAMICA PREȚURI