Consecințele schimbărilor climatice afectează tot mai mult agricultura
europeană. În vara anului 2018, Europa s-a confruntat cu condiții climatice
extreme, cu efecte grave asupra producătorilor.
De la condițiile meteorologice extreme până la schimbările în sezonalitate
și variabilitate, acestea au un impact semnificativ asupra producției, scăzând
calitatea produselor sau reducând substanțial consumabilele. În viitor, aceste
efecte se vor intensifica, provocând în mod constant sectorul agroalimentar.
De exemplu, seceta care a lovit Europa în 2018 a condus la o scădere
semnificativă a producției totale de cereale din UE, estimată la 8% sub media
ultimelor cinci ani.
Un alt sector afectat de condițiile fierbinți și uscate din această vară
este producția de carne de vită, care a crescut mai mult decât s-a anticipat în
2018. Seceta a dus la o lipsă de furaje, impunând sacrificări. Producția netă
de carne de vită pentru anul 2018 este prognozată cu 1,6% mai mare decât în
2017.
Nu numai cantitatea de produse agricole, ci și calitatea este amenințată de
schimbările climatice. Un exemplu este ploaia frecventă din nordul Europei,
care a dus la scăderea conținutului de proteine în grâu în 2017. Acest lucru
poate avea apoi un impact negativ și asupra exporturilor europene.
Răspunzând acestor probleme, UE oferă sprijin fermierilor care se confruntă
cu dificultăți financiare. De exemplu, în această vară, a permis statelor
membre să majoreze plățile în avans pentru agricultorii afectați de secetă.
Această majorare a fost destinată plăților directe și a unor plăți de
dezvoltare rurală pentru agricultori, majorându-se suma care ar putea fi
plătită de la mijlocul lunii octombrie 2018 de la 50% la 70% din suma totală
pentru plățile directe și de la 75% la 85% la plățile pentru dezvoltare rurală.
Sprijinirea producătorilor pentru a face față schimbărilor climatice este
doar o parte a ansamblului de măsuri. Un alt aspect-cheie îl reprezintă
atenuarea – cum să ajuți agricultorii să contribuie la eforturile globale de
reducere a impactului schimbărilor climatice în primul rând și cum să-și
intensifice potențialul de reducere a emisiilor de carbon.
De asemenea, UE depune eforturi în acest sens – actualizarea politicilor
sale și asigurarea finanțării pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor
naturale, a limita emisiile și a adopta practici de gestionare a terenurilor
care pot proteja solurile și capacitatea lor de a absorbi carbonul.
La nivel european, politica agricolă comună (PAC) a evoluat de-a lungul
timpului și se concentrează astăzi mai mult decât oricând asupra mediului și a
climatului. UE a schimbat modul în care funcționează PAC, prin a promova o mai
mare sustenabilitate în sectorul agroalimentar. De exemplu, în cadrul
așa-numitelor reguli de ecocondiționalitate, agricultorii beneficiază de
sprijin financiar din partea PAC numai dacă îndeplinesc cerințele și
obligațiile specifice de mediu. Plățile directe către agricultori pot fi, de
asemenea, completate cu sume suplimentare în schimbul măsurilor de
“ecologizare”, cum ar fi diversificarea culturilor, protejarea pajiștilor sau
crearea unor “zone ecologice” între culturi, în care terenul nu este cultivat.
Cu toate că sunt reglementări adăugate relativ recent în cadrul PAC, aceste
măsuri de ecologizare au demonstrat deja beneficiile ecologice în ceea ce
privește biodiversitatea, calitatea apei și a solului și reducerea emisiilor de
carbon – și astfel îmbunătățirea în continuare a aspectelor legate de protecția
mediului în agricultură va continua să fie o prioritate pentru politica
agricolă a UE în viitor.
Programele de dezvoltare rurală joacă, de asemenea, un rol important în
lupta împotriva schimbărilor climatice. Acestea sunt elaborate la nivelul
statelor membre sau la nivel regional și trebuie să abordeze obiectivele,
transformate în priorități, cum ar fi refacerea, conservarea și consolidarea
ecosistemelor legate de agricultură și silvicultură sau promovarea eficienței
resurselor și sprijinirea trecerii către o economie cu emisii reduse de carbon
și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și
forestier.
Sursa: agro-tv.ro
